Crăciunul, una dintre cele mai iubite și așteptate sărbători, are un farmec aparte în România, unde tradițiile și obiceiurile străvechi se împletesc armonios cu bucuria modernă a sărbătorii. Este o perioadă marcată de colinde, mese îmbelșugate, reuniuni de familie și un spirit profund al generozității și al credinței.
În tradiția creștină, Crăciunul marchează nașterea lui Iisus Hristos, iar în România, această semnificație religioasă este respectată cu sfințenie. Începutul oficial al sărbătorii are loc pe 24 decembrie, în Ajunul Crăciunului, și continuă până pe 26 decembrie, fiind o perioadă dedicată rugăciunii, reculegerii și bucuriei în familie.
De asemenea, piețele și orașele sunt decorate cu luminițe, iar târgurile de Crăciun devin locuri pline de magie, unde oamenii pot găsi cadouri, decorațiuni și bucate tradiționale.
Chiar și administrația poștală națională s-a pregătit anul acesta din timp pentru sărbătorile de iarnă, lansând o nouă emisiune filatelică dedicată francării scrisorilor și felicitărilor care vor fi trimise în această perioadă. Pe 22 noiembrie 2024, Romfilatelia a introdus în circulație emisiunea „Crăciun 2024” (LP #2495), compusă din două timbre, o coliță dantelată, un plic „prima zi” și o mapă filatelică specială, produsă în tiraj limitat.
Designul, realizat de Mihail Vămășescu, ilustrează tematic Nașterea Domnului: timbrul cu valoarea nominală de 4 lei redă simbolul Sfintei Familii și al Pruncului în iesle, iar cel de 13 lei înfățișează atmosfera biblică a Nașterii.
Marca poștală a coliței filatelice (având valoarea nominală de 33 lei) reproduce o miniatură semnată de Picu Pătruț, canonizat în anul 1948. De asemenea, plicul „prima zi” include o imagine simbolică a Nașterii Domnului, reprezentând Sfânta Familie și ieslea cu Pruncul.
România este recunoscută pentru bogăția tradițiilor sale de Crăciun. Printre cele mai populare obiceiuri se numără:
Colindatul: În Ajunul Crăciunului, grupuri de copii și adulți merg din casă în casă pentru a cânta colinde, aducând vestea nașterii lui Iisus. Colindătorii sunt răsplătiți cu nuci, mere, colaci sau bani.
Steaua: Un alt obicei specific este umblatul cu steaua, unde copiii poartă o stea decorată simbolizând steaua de la Betleem și cântă colinde religioase.
Plugușorul: Deși mai des întâlnit de Anul Nou, în unele regiuni, Plugușorul este inclus și în tradițiile de Crăciun.
Mersul cu capra: Acest obicei folcloric, plin de voie bună, implică dansuri și muzică tradițională, fiind un prilej de veselie și socializare.
Masa de Crăciun este un moment special, în jurul căreia se adună întreaga familie. Preparatele tradiționale precum sarmalele, cozonacul, salata de boeuf și piftia sunt nelipsite. De asemenea, vinul fiert și țuica încălzită sunt servite pentru a încălzi atmosfera în zilele reci de iarnă.
Dincolo de tradiții și obiceiuri, Crăciunul în România este o perioadă în care oamenii își deschid inimile pentru a dărui și a ajuta. În această perioadă, se organizează numeroase acțiuni caritabile, iar generozitatea devine o virtute centrală.
Atmosfera de sărbătoare este completată de frumusețea zăpezii, care transformă peisajele rurale și urbane într-un tablou feeric. Colindele, cântecele populare și poveștile de Crăciun aduc un plus de căldură și emoție.
Crăciunul în România este mai mult decât o sărbătoare; este o celebrare a credinței, a familiei și a comunității. Tradițiile păstrate de-a lungul timpului creează o legătură între generații și oferă fiecăruia prilejul de a trăi bucuria autentică a sărbătorii. În fiecare colind, în fiecare fel de mâncare și în fiecare zâmbet oferit cu drag, Crăciunul românesc își dezvăluie farmecul unic și de neuitat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu