Provocări și oportunități de integrare

Persoanele cu deficiențe de auz reprezintă un segment important al populației globale, confruntându-se adesea cu provocări unice în viața de zi cu zi. Aceste deficiențe pot varia de la pierderea parțială a auzului până la surditatea totală, fiecare individ având nevoi diferite în funcție de gravitatea afectării.

Deși societatea modernă face progrese în ceea ce privește integrarea și susținerea acestor persoane, încă mai există bariere sociale, educaționale și tehnologice care trebuie depășite.
Deficiențele de auz pot avea multiple cauze, inclusiv factori genetici, complicații la naștere, infecții, expunere prelungită la zgomote puternice sau îmbătrânire. Aceste probleme sunt împărțite în trei categorii principale:

Hipoacuzia de transmisie – aceasta apare atunci când sunetele nu pot trece corect prin urechea externă sau mijlocie. Cauze posibile includ infecții, acumulări de ceară sau probleme structurale ale urechii.
Hipoacuzia neurosenzorială – este cauzată de deteriorarea nervilor auditivi sau a celulelor ciliate din urechea internă. Aceasta este de obicei permanentă și poate rezulta din îmbătrânire sau expunerea la zgomote puternice.

Hipoacuzia mixtă – o combinație între cele două tipuri, implicând atât probleme de transmisie, cât și de percepție a sunetului.
Persoanele cu deficiențe de auz se confruntă adesea cu dificultăți în comunicarea de zi cu zi, ceea ce poate duce la izolare socială și stigmatizare.

În multe cazuri, ele trebuie să depună eforturi suplimentare pentru a se integra în contexte sociale, educaționale și profesionale. Bariera lingvistică este una dintre cele mai mari provocări, deoarece multe persoane surde sau cu hipoacuzie se bazează pe limbajul semnelor pentru comunicare, iar acest limbaj nu este cunoscut de toată populația.

Acest limbaj „mimico-gestual” a fost evidențiat printr-o emisiune filatelică lansată pe 4 septembrie 2024 de Romfilatelia, în colaborare cu Asociația Națională a Surzilor din România (ANSR). Intitulată sugestiv „Vocea Tăcerii” (LP #2483) și concepută de Mihai Criste, seria include o marcă poștală cu valoarea nominală de 25 de lei și un plic „prima zi”. Pentru a ilustra „alfabetul mâinilor”, literele titlurilor și sigla ANSR din grafica emisiunii sunt însoțite de literele alfabetului surzilor, redate prin diferite poziții ale degetelor.
Pe lângă dificultățile de comunicare, persoanele cu deficiențe de auz pot experimenta anxietate, depresie și scăderea stimei de sine din cauza izolării sociale sau a incapacității de a participa pe deplin la activitățile comunității. Lipsa accesului la servicii și tehnologie adecvată contribuie, de asemenea, la aceste dificultăți.
Educația reprezintă un domeniu esențial în care persoanele cu deficiențe de auz se confruntă cu provocări majore. Mulți copii surzi sau cu hipoacuzie nu au acces la resurse educaționale adecvate, ceea ce le poate afecta dezvoltarea intelectuală și emoțională. Este crucial ca instituțiile de învățământ să ofere suporturi adaptate, cum ar fi interpreți pentru limbajul semnelor, sisteme de amplificare audio și materiale vizuale.
Tehnologia joacă un rol din ce în ce mai important în viața persoanelor cu deficiențe de auz. Aparatele auditive și implanturile cohleare sunt soluții care ajută mulți oameni să recupereze parțial sau complet funcția auditivă. De asemenea, tehnologia informației și comunicațiilor facilitează comunicarea prin intermediul aplicațiilor de mesagerie și video-conferințelor, care permit utilizarea limbajului semnelor sau a transcrierii automate a conversațiilor.
În ultimii ani, au existat progrese semnificative în integrarea persoanelor cu deficiențe de auz în societate. De la implementarea rampelor pentru accesibilitate până la subtitrările la televiziune și pe platformele online, există multe inițiative care urmăresc crearea unui mediu mai inclusiv. De asemenea, legislația internațională și națională, cum ar fi Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, promovează dreptul acestor persoane la egalitate și participare deplină în toate domeniile vieții.

Cu toate acestea, succesul acestor inițiative depinde nu doar de politicile publice, ci și de schimbările la nivelul mentalităților. Sensibilizarea populației cu privire la nevoile și drepturile persoanelor cu deficiențe de auz este esențială pentru a crea o societate în care toți oamenii sunt tratați cu respect și demnitate.
Concluzie

Persoanele cu deficiențe de auz se confruntă cu multiple provocări, însă acestea nu trebuie să fie un obstacol de netrecut. Prin investiții în educație, acces la tehnologie, politici de integrare și sensibilizare a populației, putem construi o societate mai incluzivă și mai empatică. Este necesar ca fiecare dintre noi să contribuie la eliminarea barierelor care împiedică aceste persoane să-și atingă potențialul maxim și să se bucure de aceleași oportunități ca toți ceilalți membri ai societății.