110 ani de la inaugurarea căii ferate Turda – Abrud (760 mm)

Linia de cale ferată îngustă (760 mm) Turda - Abrud a fost construită în perioada 1891-1912, fiind dată în exploatare pe data de 20 iunie 1912.
Traseul ce cuprindea 4 gări și 22 halte a funcționat 87 de ani până în anul 1997, când a fost închis și abandonat pe motive de nerentabilitate. Până în jur de 1960,  Mocăniţa se forma în zona Gara Mică, de unde era împinsă până în Gara Mare pentru a prelua călătorii sosiți cu trenul de la Câmpia Turzii, după care se întorcea în direcția Abrud. La punerea în funcție a liniei, stația Turda a fost utilată cu clădire de călători, birou de mișcare, cabine de acari și semnale de distanță de tip Banovici!
În ianuarie 2019 s-a redeschis circulației un sector al căii ferate, între Lunca Arieșului și Sălciua, pe o lungime de 9 km. Proiectul a fost derulat de Cristian Răspopa, un om de afaceri din Târgu Mureș. Din iunie 2021 sunt deschise circulației pe teritoriul județului Alba, tronsoanele: Abrud-Câmpeni 11 km și Sălciua-Poșaga-Lunca Arieșului pe 9 km; totodată, se lucrează pentru redarea circulației pe alți 14 km ai tronsonului dintre Baia de Arieș și Sălciua de Jos (va fi un total de 23 km, Baia de Arieș-Lunca Arieșului).
Dacă linia ar fi reabilitată pe întreaga sa lungime ar avea următoarea configurație, în prezent, pe alocuri, linia fiind întreruptă sau ocupată de vegetație spontană, iar unele clădiri sunt dezafectate ori nu mai există:
1 - Turda – GARĂ
2 - Sânmihaiu de Sus - .h.c
3 - Plăieși (Cornești, Sinfalva) – H.m
    - Pod peste râul Arieș
4 - Moldovenești – h.c
    - Colțul Fetei
    - Tunel
5 - Buru - GARĂ
6 - Ocolișel – H.m
7 - Lungești – h.c
8 - Vidolm - h.c - *
     - Pod peste râul Ocoliș construit în 1943
9 - Ocoliș H.m - *
10 - Lunca Arieșului – H.m
    - Tunel
11 - Poșaga – h
12 - Sălciua de Jos – h
13 - Sălciua - H.m - *
14 - Sălciua de Sus – h
15 - Brăzești – h - *
16 - Sartăș – h
17 - Baia de Arieș – GARĂ - *
18 - Muncelu (pe orarul CFR, Hădăreni de la numele locuitorilor din Hădărău) – h
19 - Valea Lupșii – h
20 - Lupșa - H.m - *
21 - Hădărău – h
22 - Mușca – H.m
23 - Valea Dobrii – h
24 - Bistra – h.c - *
25 - Câmpeni – GARA - *
26 - Podul Mijii – h - fosta Cărpiniș
27 - Roșia Montana – h.c - *
28 - Abrud - GARĂ
în listă fiind notate cu:
* = monument istoric
h = haltă deschisă pentru trafic de călători fără vânzător de bilete
hc = haltă deschisă pentru trafic de călători, cu vânzător de bilete
H = haltă deschisă pentru toate traficurile
Hm = haltă de mișcare deschisă pentru toate traficurile.

Pentru aniversarea din acest an am realizat un întreg poștal (plic C6), iar membrii  Clubului Filatelic Turda au machetat o ștampilă ocazională care va fi aplicată complementar pe corespondența expediată luni, 20 iunie 2022, de la Oficiul Poștal nr. 1 din Turda, cod poștal 401200. Vedeta cele două realizări o reprezintă locomotiva 764.052, care a circulat și pe această linie. Ea a fost construită în 1948 de către uzinele Chrzanow din Polonia (fiind locomotiva cu numărul 1993). Are formula osiilor 0-8-0 și ecartamentul de 760 mm. A mai circulat și pe liniile Jaroslav Jaburec din Republica Cehă, Turda - Buru (1999) și Sovata (2012), fiind folosită la remorcarea trenurilor turistice.

25 de ani de la moartea filosofului român Emil Cioran

Emil Cioran (n. 8 aprilie 1911, Rășinari - d. 20 iunie 1995, Paris) a fost un filozof și scriitor român devenit apatrid și stabilit în Franța, unde a trăit până la moarte fără să ceară cetățenia franceză.
Emil Cioran a început prin a fi un gânditor torturat de sentimente și senzații violente. Preocupat de problema morții și a suferinței, este atras de ideea sinuciderii ca idee care ajută supraviețuirii. Tema alienării omului, temă existențialistă prin excelență, prezentă la Jean-Paul Sartre sau Albert Camus, este formulată astfel, în 1932, de tânărul Cioran: „Să fie oare pentru noi existența un exil și neantul o patrie?”

Câteva teme mari străbat opera lui Emil Cioran: contingența ființei umane, păcatul originar, sensul tragic al istoriei, sfârșitul civilizației, amenințarea Răului, refuzul consolidării prin credință, obsesia absolutului, viața ca expresie a exilului metafizic al omului etc. Cioran a fost un gânditor pasionat de istorie, pe care o cunoștea bine din vastele sale lecturi și mai ales din autorii și memorialiștii perioadelor de decadență, de unde reflecțiile marcat gnostice și antimoderniste, oarecum în linia spengleriană, asupra destinului omului și civilizației. Atâta vreme cât a păstrat legătura cu originile și nu s-a înstrăinat de sine, omul a rezistat. Astăzi, el este pe cale să se distrugă prin obiectivare de sine, producție și reproducție irepresibilă, exces de autoanaliză, de transparență și prin triumful artificialului.
Ironia destinului a vrut ca Emil Cioran să devină celebru tocmai în limba franceză, ale cărei constrângeri le repudiase în tinerețe.

200 de ani de la nașterea compozitorului francez Jacques Offenbach

Jacques Offenbach (nume la naștere: Jacob Eberst, n. 20 iunie 1819, Köln - d. 5 octombrie 1880, Paris) a fost un compozitor și violoncelist evreu originar din Germania, naturalizat francez. El este considerat întemeietorul operetei moderne ca gen de sine stătător al teatrului muzical. A avut o influență mare asupra compozitorilor de operete care i-au urmat, în special Johann Strauss, Jr. și Arthur Sullivan. Cele mai bune creații ale sale au fost puse în scenă în secolul al XX-lea și continuă să facă parte din repertoriul teatrelor de operă și operetă din prezent, una dintre acestea fiind opera Povestirile lui Hoffmann.
Născut la Köln, fiul unui cantor, Offenbach și-a demonstrat talentul în muzică încă de la vârste fragede. La vârsta de 14 ani a fost admis ca student al Conservatorului din Paris, dar a renunțat la studii după doar un an, găsindu-le nesatisfăcătoare. Din 1835 până în 1855 și-a câștigat existența ca violoncelist, devenind cunoscut la nivel internațional și ca dirijor. Ambiția sa a fost să compună piese comice pentru teatrul muzical. Deoarece conducerea Opéra-Comique din Paris nu era interesată de punerea în scenă a lucrărilor sale, Offenbach pune în 1855 bazele unui mic teatru pe Champs-Élysées. Acolo a prezentat o parte din operetele sale, multe dintre ele devenind populare.

Expoziții filatelice la Ocna Sibiului

Pe data de 20 iunie la Oficiul Poștal Ocna Sibiului  - cod 555600 vor fi disponibile două ștampile ocazionale realizate de către Asociația Filateliștilor Sibiu având ca tematică:
- Expoziție Filatelică - TERRA WIZ - 755 de ani de atestare documentară
și

- Expoziție Filatelică - 160 de ani de la inaugurarea oficială a Băilor Calde.

Rugăm organizatorii să roage pe cei de la oficiul poștal unde vor fi aplicate ștampilele să revadă prevederile instrucțiunii 103/2132/25.07.2006, unde este prevăzut, printre altele, și următoarea menționare: „Pe trimiterile ale căror timbre vor fi obliterate cu ștampila de zi omagială și care circulă în sistemul poștal, se aplică și ștampila de zi poștală, astfel încât impresiunea acesteia să nu se suprapună peste impresiunea ștampilei de zi omagiale.”

Pentru cine are posibilitatea, îl rog să-mi trimită câte o vedere cu ștampilele prezentate.