Publicitate

04 noiembrie 2020

Câteva considerații asupra primului timbru românesc pe care este reprezentată floarea de colț

Marca poștală

Floarea-de-colț (Leontopodium alpinum Cass.), numită și Floarea-reginei, este o specie de plante erbacee, perene, din genul Leontopodium Cass., familia Asteraceae. Planta este lânat-tomentoasă, înaltă de 5 – 20 cm, cu inflorescențe compuse din capitule, înconjurate de numeroase bractee lungi, alb - argintii, lânos - păroase. Dacă în România planta ajunge doar până la înălțimea de maximum 20 cm, ea poate crește în alte țări până la 50 – 80 cm. Inflorescența este îmbrăcată cu frunze păroase, unele mai mari, altele mai mici și care iau forma unei steluțe. Corola este formată din maximum zece inflorescențe, cu numeroase și minuscule flori, încadrate de 5-15 bactee albe, dispuse radiar, ce dau întregului ansamblu înfățișarea unei flori. Planta este acoperită cu peri catifelați, argintii, ce îi conferă o eleganță deosebită. Perioada de înflorire este iulie - august.

Bloc de patru cu viniete

Crește în munți calcaroși, în pajiști de pe versanți abrupți și însoriți sau pe stânci. La noi crește în Munții Carpați, fiind declarată monument al naturii din 1933 și ocrotită. Floarea-de-colț poate fi întâlnită în Munții Maramureșului și Munții Rodnei, Obcinele Bucovinei, Rarău, Ceahlău, Ciucaș, Munții Bucegi, Făgăraș, Cozia și Retezat. 

În afara spațiului românesc, floarea reginei înfrumusețează zone din Abruzzi, Alpi, Balcani, Carpați, Pirinei, dar și din Asia Centrală și de Est.
Mai este cunoscută și sub denumirea germană, Edelweiß. Conform Dicționarului de sinonime, pentru floarea-reginei (Leontopodium alpinum) există și următoarele denumiri: albumeală, albumiță, floare-de-colț, (rar) edelvais, (reg.) flocoșele (pl.), steluță, floarea-doamnei. 

Prima marcă poștală din lume pe care apare imaginea florii de colț a fost tipărită de către autoritatea poștală din Elveția în iulie 1914. Marca poștală având valoarea nominală de 3 franci elvețieni (Michel #CH 121, Număr timbru #CH 181, Yvert et Tellier #CH 142, Stanley Gibbons #CH 294, Număr AFA #CH 139, Zumstein #CH 129) face parte din emisiunea Peisaje, compusă din trei timbre.

Marca cu vinietă

În România, prima marcă poștală cu imaginea frumoasei flori de colț a apărut pe data de 22 iunie 1957 pe timbrul cu valoarea nominală de 35 bani din cadrul emisiunii Flora carpatină (LP #432) care cuprindea 8 timbre. Marca (R.P.R. #564, CMR #1730, CMPR #1821, Michel #RO 1650, Scott #RO 1164, Yvert et Tellier #RO 1520, Stanley Gibbons #RO 2516) arată denumirea științifică a florii, în limba latină, iar floarea este redată în culoarea ei naturală, pe un fond uniform (gri deschis).

Emisiunea a fost machetată de către graficianul brașovean Harald Meschendörfer și tipărită în sistem ofset la două culori (gri și galben verzui) pe hârtie albă fără filigran, având o dantelură de 14:14½ unități. Mărcile au dimensiunile de 27 x 37,8 mm și gumă de culoare albă.

FDC-ul având în componență și marca supusă studiului

Mărcile au fost tipărite în coli de 110 bucăți, din care 10 viniete. Acestea erau repartizate pe primul rând vertical din stânga colii. Desenul vinietei reprezintă aceeași floare de pe marca poștală pe un profil de munți în zare având inscripția „OCROTIȚI FLORA CARPATINĂ”. Tirajul a fost de 500.000 de exemplare fără viniete și 50.000 exemplare cu viniete.

Bloc de patru, cu vinietă, având aplicată ștampila
„BUCUREȘTI, FILATELIE, 1957-12.1.9”

Marca poștală apare și pe unul dintre cele două FDC-uri ale emisiunii.

Tirajul mare al emisiunii a permis ca o parte din acesta să intre în componența plicurilor filatelice, mărcile fiind astfel obliterate de complezență cu ștampila „București - Filatelie (1957-12.1.9)” aplicată în poziție normală. Tot din categoria obliterărilor de complezență am întâlnit piese purtând ștampila „BUCUREȘTI 1 - K” cu data de 14.9.957 aplicată în poziție normală.

Acest timbru a fost utilizat o lungă perioadă de timp și pentru realizarea mai multor maxime.

Maximă obliterată cu ștampila de zi a oficiului poștal din Sibiu pe data de 13 iulie 1957.

Maximă realizată cu ștampila de zi a Oficiului Poștal Sibiu la data de ??-?-1957.

Maximă realizată cu ștampila de zi a Oficiului Poștal Orașul Stalin (Brașov) la data de 10-?-1957.

Maximă realizată cu prilejul expoziției filatelice de la Sibiu (data ?).

Maximă realizată cu prilejul expoziției filatelice „Luna Pădurii” (19.03.1991) pe o CPI tipărită în Suedia.


Recomandată filatelică (valoarea francaturii o depășește ușor pe cea poștală)
expediată în Timișoara (loco) pe data de 24-10-1957 pe care au fost aplicate
5 din cele 8 mărci ale emisiunii Flora carpatină (LP #432).
La data punerii în circulație a emisiunii, aceasta s-ar fi dorit să fie una de uzuale, cu nominale care să completeze lipsa de valori existente în oficiile poștale. De exemplu: ultima valoare nominală de 5 bani fusese pusă în circulație pe 26 septembrie 1956 (în cadrul emisiunii Flori) și cea de 10 bani pe 30 iulie 1956 (în cadrul emisiunii Insecte dăunătoare). Valoarea nominală de 35 bani corespundea tarifării (în mod direct) a unei scrisori „loco” cu greutatea de până în 20 de grame. Timbrul era folosit însă și pentru a completa valoarea tarifului unei scrisori recomandate la care se utilizau alte timbre cu nominale mici.

Portetul graficianului

În final se cuvine să menționăm câteva cuvinte și despre machetatorul acestei frumoase mărci poștale. Harald Meschendörfer (n. 14 iunie 1909, Brașov - d. 23 septembrie 1984, Brașov) a fost un pictor și grafician de etnie germană (sas) din România. A absolvit Liceul Johannes Honterus din Brașov. În perioada 1927-1932 a studiat în München, Berlin și Paris. În anul 1932 a devenit pictor și grafician, având și atelier propriu în Brașov.
În anul 1951 a devenit membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România. Între anii 1953-1969 a lucrat ca profesor la Școala Populară de Artă din Brașov.
Picturile sale au fost în special acuarele și colaje cu hârtie și materiale textile.
Tatăl său, scriitorul Adolf Meschendörfer, a fost un colecționar pasionat de timbre; de la acesta deprinzând dragostea pentru mărcile poștale. 

A început să lucreze timbre în anul 1955. Prima serie gravată de el a fost Luna pădurii, o serie de trei mărci poștale. „Flora carpatină” (8 valori) a fost cea de a doua serie machetată, emisiune care l-a consacrat definitiv ca cel mai bun grafician de mărci poștale al momentului, din România. Inițial, fiecare timbru trebuia să cuprindă inițiala creatorului său, litera "M". Înainte de tipărirea seriei, s-a decis eliminarea acesteia de pe matrițe. Nu se știe dacă din greșeală sau cu intenție, în două locuri litera "M" nu a fost îndepărtată. În felul acesta, fiecare coală cu valorile 1,55 Lei și 1,75 Lei cuprinde câte un singur timbru semnat "M" - una din raritățile filateliei românești.
Până la sfârșitul anilor 1960, Poșta Română a emis 152 de mărci poștale cu grafica lui Harald Meschendörfer. Temele sale favorite au fost plantele, animalele și sportul. Pentru calitatea lor, mărcile poștale desenate de Harald Meschendörfer au primit numeroase premii în 1958 și 1966 la București, iar în 1964 un prestigios premiu obținut la Paris.

Bibliografie:

Wikipedia - Floarea-reginei

Zumstein - Schweiz, Liechtenstein - 1996

Aurel Surpățeanu - Catalogul mărcilor poștale românești '74, partea a II-a, perioada 1928 - 1974 (CMR)

Corneliu Spineanu -  Catalogul mărcilor poștale românești '84, partea a II-a, perioada 1948 - 1960 (CMPR)

Leonard Alexandru Pop - Floarea de colț în filatelie (I) 

Leonard Alexandru Pop - Floarea de colț românească pe tarabele nemțești

Călin Marinescu - Preobliterări și reimpresiuni ale mărcilor poștale românești 1952-1994 (II) în revista Filatelia nr. 12/95.

Călin Marinescu -Tarifele, taxele și gratuitățile poștale în România 1841-2008 (vol.1)

Cristian Andrei Scăiceanu - Dicționarul machetatorilor mărcilor poștale românești, 2018

Wikipedia - Harald Meschendörfer

*** - Delcampe.net (unele surse foto)



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu