Publicitate
10 martie 2024
145 de ani de la finalizarea construcției liniei de cale ferată Brașov - Predeal
28 septembrie 2023
O călătorie feroviară de la Budapesta la Brașov
Cu o istorie îndelungată în domeniul transportului feroviar și o panoramă de peisaje spectaculoase, trenul „Corona” oferă călătorilor o experiență de neuitat între două orașe europene fascinante: Budapesta, capitala Ungariei, și Brașov, una dintre cele mai pitorești destinații din România. Această rută feroviară este una dintre cele mai impresionante din Europa Centrală și de Est, oferind călătorilor oportunitatea de a descoperi frumusețea țărilor vecine într-un mod relaxant și confortabil.
Istoria trenului „Corona” datează încă din perioada imperială austro-ungară, când a fost inaugurată linia ferată care leagă cele două orașe în 1904. De-a lungul anilor, trenul a fost modernizat și îmbunătățit pentru a oferi călătorilor facilități și servicii de calitate superioară.
În prezent, trenul denumit „Corona” este inclus în Mersul Trenurilor sub indicativul IC 407 (pe teritoriul Ungariei), respectiv IRN 407 (pe teritoriul României) și operează ca un tren de noapte cu rangul de Intercity. Trenul partener asociat este IC/IRN 406. Principalele stații pe ruta sa includ Budapesta (Keleti), Szolnok, Püspökladány, Biharkeresztes, Episcopia Bihor, Oradea, Cluj-Napoca, Dej, Beclean pe Someș, Sărățel, Deda, Gheorgheni, Miercurea Ciuc, Sfântu Gheorghe și Brașov (Gara Centrală). În compoziția trenului întâlnim trei vagoane de clasa a 2-a, un vagon restaurant, vagon de dormit și un vagon cușetă. Această compunere poate suferi modificări în funcție de sezon, de disponibilitatea materialului rulant sau de alte evenimente. Compunerea actuală poate fi urmărită pe site-ul WagonWeb.
Pe traseul său de 782 de kilometri, dintre care aproximativ 541 de kilometri sunt în România, acest tren străbate o distanță semnificativă. Aceasta este una dintre motivele pentru care am creat un plic poștal special în cadrul Cercului Filatelic al Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” din Baia Mare. În acest plic, am capturat imaginea trenului într-un cadru pitoresc de toamnă din zona Racu (Harghita). Am inclus acest plic într-o serie de întreguri poștale intitulată „Trenuri românești”, cu toate că acesta este, de fapt, un tren internațional.
01 decembrie 2020
100 de ani de când consiliul orășenesc al orașului Brașov a donat Castelul Bran Reginei Maria a României
Castelul Bran este un monument istoric și arhitectonic situat în Pasul Bran-Rucăr, la 30 de kilometri de Brașov.
Un document emis de regele Ludovic I al Ungariei (1342-1382) la 17 noiembrie 1377 în Zvolen le confirmă sașilor din Scaunul Brașovului dreptul de a ridica, conform promisiunii, pe cheltuiala și cu meșterii lor, o nouă cetate de piatră la Bran. Cu această ocazie, regele le promite brașovenilor că, dacă Țara Românească va ajunge „în mâinile noastre”, atunci vama va fi mutată de la Rucăr la Bran. Referința din textul documentului din 1377 cu privire la o „nouă cetate de piatră” permite deducția că fortificația de piatră, ce urma să fie edificată pe acest loc, a fost precedată de o întăritură de graniță mai veche. Această cetate, probabil din lemn, a fost ridicată de cavalerii teutoni între 1211-1225. Ea îi este atribuită magistrului Theodorikus. În secolul al XIII-lea, teritoriul cetății Bran a fost supus jurisdicției comitatului regal de Alba Iulia.
La 1 decembrie 1920, din inițiativa primarului Karl Ernst Schnell, Consiliul Orășenesc Brașov a donat castelul reginei Maria a României, în semn de recunoștință față de contribuția sa la înfăptuirea Marii Uniri. La moartea reginei, în 1938, castelul a fost moștenit de către fiica sa preferată, principesa Ileana, căsătorită cu un membru al fostei familii imperiale de Habsburg. După 1948 Castelul Bran a fost naționalizat și a intrat în proprietatea statului român. Castelul a fost deschis vizitelor publice începând cu 1956, fiind amenajat ca muzeu de istorie și artă feudală. În 1987 a intrat în restaurare, lucrare finalizată în linii mari în 1993. Castelul se redeschide ca muzeu și reintră în circuitul turistic.
21 aprilie 2019
330 de ani de când un mare incendiu cuprinde Biserica Neagră din Brașov, distrugând acoperișul și mobilierul din interior
Biserica Neagră este unul dintre cele mai reprezentative monumente de arhitectură gotică din România, datând din secolele XIV-XV. Având o lungime de peste 89 de metri este considerată a fi cea mai mare biserică din România. Datorită mărimii ei, când a fost finalizată a primit titlul de Cea mai mare biserică dintre Viena și Constantinopol.
De-a lungul secolelor XVI-XVII biserica a fost afectată de multe cutremure astfel încât, la jumătatea secolului al XVII-lea, a fost nevoie de lucrări de restaurare. Marele incendiu din 21 aprilie 1689 a cuprins și biserica parohială, distrugând acoperișul și mobilierul din interior. De atunci, ruina înnegrită de fum s-a numit Biserica Neagră. Apoi au început lucrări de renovare extinse care au conferit interiorului un aspect baroc. Tot în această perioadă s-au construit și galeriile pentru ca biserica să poată face față numărului tot mai mare de enoriași care luau parte la slujbe. Lucrările au fost încheiate în 1722, odată cu noua inaugurare Grav avariată după incendiu, Biserica Neagră a fost refăcută cu ajutorul unor meșteri veniți din orașul hanseatic Danzig, pentru că meșterii locali nu mai știau să închidă bolți de dimensiuni atât de mari. Noile bolți, însă, sunt în stil baroc, nu gotic. Planul utilizat de către arhitecți a fost acela de bazilică cu trei nave, egale ca înălțime, înscriindu-se în tipul de biserici–hală preferate în secolele XV-XVI în spațiul german, de unde proveneau de altfel unii dintre arhitecți și meșteri.
20 ianuarie 2018
145 de ani de la recepția liniei de cale ferată Sighișoara - Brașov
| Carte Poștală Ilustrată realizată cu prilejul aniversării. |



