95 de ani de la nașterea lui Bud Spencer

Bud Spencer, pe numele sau real Carlo Pedersoli, s-a născut la Napoli la 31 octombrie 1929.  
În 1940, datorită muncii tatălui său, s-a mutat la Roma, unde a urmat liceul și s-a alăturat unui club de înot. A terminat școala înainte de a șaptesprezecea aniversare cu cele mai mari note și s-a înscris la Universitatea Sapienza din Roma, unde a studiat chimia. În 1947, familia s-a mutat în America de Sud și Pedersoli și-a întrerupt studiile. Din 1947 până în 1949, a lucrat în consulatul italian din Recife, Brazilia, unde a învățat să vorbească fluent portugheza.
A practicat mai multe sporturi dar se pare că a fost întotdeauna predestinat să fie înotător. În 1950, a devenit primul italian care a înotat 100 de metri în mai puțin de un minut.
Ulterior și-a abandonat cariera sportivă și a început să joace în westernuri și filme de comedie - apărând alături de Terence Hill în 16 filme.
Actorul a spus că și-a ales numele ca un tribut adus berii sale preferate Budweiser și actorului american Spencer Tracy.
Pedersoli a reprezentat, de asemenea, Italia în competiția de înot de la Helsinki 1952, unde a ajuns pe locul cinci la 100 m liber. Patru ani mai târziu a terminat pe locul 11 ​​în același eveniment la Melbourne 1956. A înotat la Campionatul European de la Viena și a câștigat două medalii la Jocurile Mediteraneene din 1951 din Egipt.
Spencer s-a căsătorit cu Maria Amato în 1960, cu care a avut trei copii: Giuseppe (1961), Cristiana (1962) și Diamante (1972).
Bud Spencer a devenit pilot de avioane și elicoptere. El a fondat Mistral Air în 1984, o companie de poștă aeriană care transportă și călători, dar care ulterior a vândut-o către Poste Italiane.
Bud Spencer, alias Carlo Pedersoli, a murit la Roma, la vârsta de 86 de ani, la 27 iunie 2016. Ultimul său cuvânt a fost „Grazie”... mulțumesc!

Câteva considerații asupra emisiunii de mărci poștale „100 de ani de la inaugurarea liniei ferate București Filaret - Giurgiu”

Timbrul emisiunii.

Pe data de 31 octombrie 1869, a avut loc inaugurarea primei linii de cale ferată din Principatele Române, marcând debutul circulației feroviare pe traseul București (gara Filaret) - Giurgiu (gara Smârda). Regele Carol I a efectuat însă prima sa călătorie cu trenul către Giurgiu pe 7 septembrie 1869, fiind astfel parte din inaugurarea primului tren care a circulat pe distanța de 67 de kilometri între București Filaret și Giurgiu, înainte de deschiderea oficială a traficului. Trenul a pornit din gara Filaret la ora 10:45.

Varianta 1 a FDC-ului,
cu ștampila „TREN 1” dispusă orizontal.

Trei ani mai devreme, guvernul român încheiase un contract cu compania John Trevor Barclay & John Stanifort pentru construcția unei linii ferate ce urma să lege Bucureștiul de portul dunărean Giurgiu.
În ziua oficială a inaugurării, două garnituri au plecat din Gara Filaret, cea mai veche gară din București, către destinația Giurgiu.

Varianta 2 a FDC-ului,
cu ștampila „TREN 1” dispusă pe diagonală.

Primul tren, denumit „Trenul de onoare Michaiu Bravu”, remorcat de locomotiva cu acelaşi nume (serie Călugareni), a fost condus de sir John Trevor Barklay, iar cel de-al doilea, „Trenul Dunărea”, a plecat la ora 12:00 și a fost sub conducerea lui Nicolae Tănase, primul mecanic de locomotivă român. În ambele garnituri se aflau, printre alții, Principele Suveran Carol I și numeroși membri ai Guvernului și Corpului Diplomatic de la acea vreme. Parcursul de 67 de kilometri a fost încheiat în aproximativ o oră și jumătate.

Spatele FDC-ului
unde este aplicată ștampila specială „Giurgiu”.

Un secol mai târziu, pe data de 31 octombrie 1969, Poșta Română punea în circulație, într-un tiraj de 3 milioane de exemplare, o marcă poștală, cu valoarea nominală de 55 de bani, intitulată sugestiv „100 de ani de la inaugurarea liniei ferate București Filaret - Giurgiu”.

Cifrele 9 și 6 întrerupte.

Emisiunea se regăsește în lista Romfilatelia la poziția 712, și este indexată de cataloagele filatelice la pozițiile România #2983, Yvert et Tellier #2496, Michel #28023, Stanley Gibbons #3679, Scott #2136, Zumstein #2865.

Cifra 6 mușcată, sus.

Timbrul are dimensiunea de 54 x 33 mm și a fost tipărit pe hârtie cromo, fără filigran, prin heliogravură, în coli finite de câte 25 de mărci poștale și prezintă o dantelură în pieptene de 13¼ unități. Unele cataloage menționează existența unor piese dantelate 13½, însă din eu personal nu am identificat piese astfel dantelate (din aproximativ 150 de timbre analizate cu un odontometru Leuchtturm  Lighthouse toate aveau dantelura de 13¼ unități).

Punct negru înaintea primului picior a lui U și 6 mușcat sus.

Macheta timbrului a fost realizată de către artistul Ion Dumitrana, fiind cea de a 75-a emisiune machetată de el pentru Fabrica de Timbre din România.

Cifrele 9 și 6 „mușcate” sus.

Marca poștală înfățișează, pe un fond gri-argintiu, în prim-plan, în tonuri de albastru-deschis, o locomotivă electrică, iar în plan secund, în albastru-închis, locomotiva „Călugăreni” și câteva vagoane de epocă. Cu caractere roșii, în partea de sus a timbrului apare inscripția „1869 - emblema CFR - 1969”, iar în partea de jos „55b (valoarea nominală) - POSTA ROMANA”.

Literele P și O întrerupte.

Cu litere de un albastru-închis, în partea superioară a mărcii, sub anul 1869 este menționat numele localității „BUCUREȘTI”, iar sub 1969 numele localității „GIURGIU”. Emisiunea include un număr limitat de plicuri „prima zi” care sunt francate cu timbrul emisiunii și anulate cu ștampile speciale „București - Gara Filaret” (pe față) și „Giurgiu” (pe verso).

Maximă realizată cu ștampila de zi (31.10.1969)
a Oficiului Poștal nr. 1 București.

Aceste ștampile sunt reproduceri ale celor utilizate acum mai bine de un secol și jumătate în oficiile poștale din cele două gări. Pe fiecare FDC (First Day Cover) a fost aplicată o ștampilă roșie „Tren”, inspirată de ștampilele similare utilizate în rețeaua poștală-feroviară de atunci.

Maximă realizată cu ștampila de zi (31.10.1969)
a Oficiului Poștal nr. 1 București.

Indicația „Călugăreni” de pe această ștampilă provine de la numele locomotivei care a efectuat cursa inaugurală. Există două variante de aplicare a ștampilei „Tren”: orizontală (varianta 1) și pe diagonală (varianta 2).
În anul 2022, Sergiu-Marian Găbureac lansa catalogul specializat ilustrat al erorilor filatelice identificate pe mărcile poștale românești (lucrarea poate fi consultată și la sala de lectură a Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” din Baia Mare).

Maximă realizată cu ștampila de zi
(31.10.1969) a Oficiului Poștal nr. 1
din București.

În cel de-al doilea volum autorul indexează două erori filatelice privind această emisiune.
Prima, considerată o eroare de patru stele, a fost semnalată de către regretatul Marcel Șapira și prezintă două OZN-uri, deasupra și dedesubtul tenderului locomotivei „Călugăreni”.
Cea de a două eroare, de data aceasta doar de trei stele, a fost semnalată tot de către un mare filatelist bucureștean plecat mult prea devreme dintre noi Gheorghe Tutunaru. Aceasta prezintă o verticală roșie deasupra lui N /ROMANA/, care traversează, parțial, fascicolul de linii, precum și un punct roșu după această literă.

Maximă cu obliterarea specială
cu ștampila „TREN” (față).

În perioada alocată studierii acestei emisiuni am identificat și eu câteva piese cu anumite abateri, aducându-mi astfel umila mea contribuție în acest sens. Pentru a fi considerate „erori filatelice”, și indexate ca atare, este nevoie de confirmarea repetiției elementului sesizat pe cel puțin încă o marcă din colecția altui filatelist. Dacă printre piesele dvs. se regăsesc piese similare, vă rog să le prezentați aici.

Maximă cu obliterarea specială
cu ștampila „TREN” (verso).

Prima semnalare se referă la întreruperea cifrelor 9 (la ora 11,5) și 6 (la ora 12) din anul 1969.
Pe un fragment de coală, ștampilată de complezență, la marca aflată pe primul rând, coloana patru, cifra 6 /1969/ este „mușcată” în partea superioară.
Pe o altă marcă regăsim aceeași cifră 6 /1969/ „mușcată” în partea superioară la care se adaugă un punct negru între literele CU /BUCUREȘTI/ aproape lipită de prima verticală a lui U în partea superioară.

Unul dintre plicurile expoziției filatelice „Iași '69”.

Analizând un alt fragment de coală, la marca aflată pe rândul 1, coloana 1, am observat că cifrele 9 /1869/ și 6 /1969/ sunt „mușcate” în partea superioară.
Orientându-mi și spre alte zone ale mărcii poștale am observat că literele P (la ora 12) și O (la ora 2,5) /POSTA/ sunt întrerupte.

Punct roșu la baza literei P,
la ora 8.

O altă semnalare pe care o supun atenției se referă la existența unui punct roșu la baza literei P /POSTA/, în partea stângă (ora 8). Pentru validarea și catalogarea erorii, așteptăm confirmarea existenței celei de a doua piese identice.

Maximă cu ștampila specială realizată cu prilejul aniversării
centenarului Direcției Căilor Ferate Române.

Din punct de vedere poștal, la data punerii în circulație a emisiunii valoarea nominală de 55 de bani corespundea tarifării unei scrisori „alte localități” cu greutatea de până în 20 de grame. Acest tarif a fost în vigoare până la data de 31 martie 1982.

Flamă publicitară care obliterează marca poștală
aplicată la Târgu Mureș cu prilejul aniversării zilei ceferiștilor.

Din punct de vedere filatelic cu ajutorul acestei mărci poștale au fost realizate mai multe maxime în ediție privată purtând ștampila de zi a oficiului poștal la care au fost realizate. Am întâlnit și o maximă, aș putea-o numi (semi)oficială în care marca poștală a fost obliterată cu ștampila specială „TREN” utilizată la obliterarea FDC-urilor. Aceasta catalogare este întărită de faptul că pe verso se regăsesc toate cele trei ștampile utilizate la obliterarea plicului „prima zi”.

Flamă publicitară aplicată la Târgu Mureș
cu prilejul aniversării zilei ceferiștilor.

Marca poștală studiată a fost de asemenea utilizată cu succes și la francarea anumitor piese filatelice și plicuri ocazionale realizate cu prilejul diferitelor aniversări cu tematică feroviară sau a unor expoziții filatelice.
Primul plic special, din punct de vedere cronologic, pe care l-am întâlnit francat cu marca studiată, provine de la expoziția filatelică din Iași desfășurată în perioada 26 noiembrie - 10 decembrie 1969. Timbrul a fost obliterat de ștampila expoziției.

Expoziția filatelică realizată la Craiova în 1970.

La 16 februarie 1970, Cercul „Feroviarul” din Craiova a organziat o expoziție filatelică dedicată aniversării luptelor ceferiștilor și petroliștilor din februarie 1933. Plicul special realizat pentru acest eveniment a fost francat cu marca studiată care a fost obliterată de ștampila expoziției.

Expoziția „Transfilex '77”.

Marca nostră o mai întâlnim și pe plicul realizat de Cercul „Anghel Saligny” în cadrul expoziției filatelice cu tematică din domeniul transporturilor „Transfilatex '77” desfășurată la București în perioada 16-23 februarie 1977.

Obliterare specială efectuată la Arad.

O parte dintre plicurile realizate la Iași cu prilejul expoziției filatelice prilejuite de inaugurarea stației suburbane de cale ferată Iași a fost francată de asemenea cu timbrul „Centenarul căilor ferate”. Evenimentul a fost organizat de către clubul filatelic C.F.R. Iași, iar plicurile au fost obliterate cu o ștampilă omagială aplicată pe data de 16 februarie 1980.

Obliterare specială realizată cu prilejul aniversării
a 135 de ani de la înființarea gării Arad.

Cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la înființarea Direcției Căilor Ferate din România, la inițiativa cercului filatelic „Anghel Saligny” (avându-l ca președinte pe Ciortan Petru), s-a aplicat o ștampilă specială la Oficiul Poștal nr. 45 din București, pe data de 23 aprilie 1980.

15 ani de la electrificarea liniei Brașov - Predeal.

Aniversarea a 15 ani de la darea în folosință a primului tronson de cale ferată electrificată din România, Brașov - Predeal, s-a cerut marcată filatelic prin realizarea unei ștampile ocazionale deosebite, care a fost aplicată la Brașov pe data de 9 decembrie 1980 la Oficiul Poștal nr. 1.

125 de ani de la înființarea căii ferate
București Filaret - Giurgiu.

Cu prilejul aniversării zilei ceferiștilor, la Târgu Mureș au fost suprafrancate mai multe întreguri poștale (plicuri) cu tematică feroviară cu timbrul emisiunii. Acestea au fost obliterate cu o flamă publicitară pe data de 2 februarie 1982.
Sosirea primei locomotive electrice la Cluj-Napoca a fost marcată prin aplicarea unei flame publicitare la Centrul de tranzit pe data de 30 mai 1984.

Campionatul Republican de Modelism Feroviar 1988.

Cu prilejul Campionatului Republican de Modelism Feroviar care s-a defășurat pe data de 18 martie 1988 la București a fost realizată o ștampilă ocazională cu care a fost obliterată corespondența expediată de la Oficiul poștal nr. 12 din capitală.

120 de ani de existență a gării din Cluj-Napoca (model 1).

Pe data de 7 septembrie 1990 are are loc aniversarea a 120 de ani de la darea în exploatare a Gării CFR Cluj-Napoca. Cu acest prilej a fost confecționată o ștampilă ocazională care obliterează și vedeta noastră filatelică aplicată pe o parte dintre plicurile utilizate în cadrul acestui eveniment.

120 de ani de existență a gării din Cluj-Napoca (model 2).

În toamna lui 1993 la Cluj-Napoca a avut loc o expoziție filatelică prilejuită de aniversarea, pe data de 7 septembrie, a 123 de ani de la înființarea gării din Cluj-Napoca. Cu acest prilej au fost realizate mai multe plicuri filatelice pe care timbrele au fost obliterate cu diverse flame publicitare aplicate, pe parcursul expoziției, în zilele de 8, 9 și 10 septembrie la Oficiul de tranzit din Cluj.

120 de ani de existență a gării din Cluj-Napoca (model 3).

Aniversarea a 110 de ani de existență a trenului Orient Expres a dus la realizarea la Arad a unui plic ocazional și a unei ștampile speciale machetate de către C. Mutică și omologată de A.F.R. cu numărul 2997. Ștampila, care obliterează marca poștală, a fost aplicată la data de 4 octombrie 1993 la Oficiul Poștal nr. 1 din Arad.

Sosirea primei locomotive electrice la Cluj-Napoca.

Câteva zile mai târziu, mai exact pe data de 25 octombrie 1993, are loc aniversarea a 135 de ani de la înființarea Gării de Cale Ferată Arad. Și pentru acest eveniment o parte dintre plicurile realizate au fost francate cu timbrul emisiunii și obliterate de o ștampilă ocazională.

123 de ani de existență a gării din Cluj-Napoca (model 1).

Aniversarea a 125 de ani de la înființarea liniei de cale ferată București Filaret - Giurgiu a dat din nou posibilitatea filateliștilor de a utiliza tematic această marcă poștală. De data aceasta ea a fost obliterată de ștampila specială aplicată la Oficiul Poștal nr. 12 din București la data de 31 octombrie 1994.

123 de ani de existență a gării din Cluj-Napoca (model 2).

Timbrul nostru a mai fost utilizat cu succes la realizarea unor piese filatelice prilejuite de aniversarea la Mediaș, pe 18 iulie 1997, a 125 de ani de la inaugurarea liniei de cale ferată Dumbrăveni - Sighișoara.

Maximă realizată cu prilejul aniversării a
125 de ani de la inaugurarea liniei Dumbrăveni - Sighișoara.

Acestea sunt doar o mică parte din piesele filatelice identificate la realizarea cărora s-a utilizat timbrul emis cu prilejul centenarului liniei de cale ferată București Filaret - Giurgiu. În cazul în care mai cunoașteți și altele, vă invit să le prezentați cititorilor noștri.
În final trebuie să amintim faptul că din păcate o cantitate foarte mare de mărci poștale a fost distrusă prin preobliterare și obliterată de complezență în vederea introducerii lor în plicurile filatelice și în circuitul filatelic de masă. Pornind de la studiile întreprinse de ing. Călin Marinescu (care a fost publicată în suplimentul revistei Filatelia în perioada 1995 - 1998) au fost identificate următoarele ștampile „CARTARE”: Iași - în poziție normală (2.?.?) și răsturnată spre stânga (25.7.1970), Brașov - în poziție normală (1.11.1969), București - în poziție normală (28.1.1971) și răsturnată spre dreapta (17.2.1970) precum și ? în poziție normală (15.?.1970).

Bibliografie:

Gheorghe Tudor - Mărcile poștale românești 1858-2009, București, 2009, ISBN 978-973-0-05451-4
Colnect - 100 Years of Romanian Railways (https://colnect.com/ro/stamps/stamp/143337-100_Years_of_Romanian_Railways-Rom%C3%A2nia)
Zumstein Briefmarken-Katalog, Band 4 - Europa - Ost, 1984
Cristian Andrei Scăiceanu - Dicționarul machetatorilor mărcilor poștale românești, Editura Oscar Print, București, 2018, ISBN 978-973-668-480-7
Dem. Urmă - Calea ferată în filatelie, în „Almanahul filatelic”, 1977
*** - Cursa centenarului în revista „Filatelia” nr. 12 (164) / decembrie 1969
Sergiu Găbureac - România: erori filatelice - catalog specializat ilustrat, Editura Cetatea Doamnei, Piatra-Neamț, 2022, ISBN 978-606-643-607-6
Călin Marinescu - Tarifele, taxele și gratuitățile poștale în România, 1841-2008, vol.1, Editura Medro, București, 2008, ISBN 978-873-8487-29-1
Dan Caramfil - Vești din țară: Iași în revista „Filatelia” nr. 4 (287) / aprilie 1980
*** - Cronica filatelică: Din activitatea filialei A.F.R. București în revista „Filatelia” nr. 5 (288) / mai 1980
 

70 de ani de la moartea filosofului român Petre Dulfu

Petre Dulfu s-a născut în data de 10 martie 1856 în Tohat, Maramureş și a absolvit Facultatea de Litere și Filosofie din Cluj-Napoca obținând titlul de doctor în filosofie în 1881. A debutat în revista „Familia” în 1873 și a colaborat cu mai multe reviste. După absolvire, s-a stabilit în București unde a desfășurat o activitate literară și didactică. A cunoscut personalități culturale importante prin intermediul lui Ioan Slavici și Barbu Constantinescu. Primul său succes editorial a fost cu „Isprăvile lui Păcală” în 1894, iar alte lucrări precum „Gruia lui Novac” și „Povestea lui Făt-Frumos” au devenit opere de referință în literatura română. A primit premii de la Academia Română pentru lucrarea „Isprăvile lui Păcală” și pentru o traducere a pieselor lui Euripide. A avut o activitate didactică desfășurată timp de 40 de ani și a scris numeroase manuale școlare. Cunoașterea și scrierile sale literare l-au făcut să devină un nume important în cultura română.
Se stinge din viaţă, la vârsta de 97 de ani, pe data de 31 octombrie 1953. În semn de recunoaștere pentru contribuția sa la dezvoltarea literaturii și învățământului românesc, Cercul filatelic al Bibliotecii Județeane „Petre Dulfu” din Baia Mare, care îi poartă numele, i-a dedicat un plic (întreg poștal) comemorativ.

Ziua Internațională a Mării Negre

Bloc cu două mărci poștale emis în 2017
de către administrația poștală a Ucrainei.

 

În fiecare an, pe 31 octombrie se serbează Ziua Internațională a Mării Negre. De la concursuri de desene pentru copii, seminarii, conferințe, expoziții și dezbateri ale autorităților publice locale și până la evenimente de informare organizate de voluntarii implicați în diverse acțiuni de protecție a mediului, toată lumea vorbește despre Marea Neagră sau cel puțin încearcă să facă ceva pentru a proteja Marea Neagră. Puțini îi știu însă, istoria și tot mai puțini sunt cei care reușesc să o protejeze, fără a o polua.
Ziua Internațională a Mării Negre a fost desemnată la 31 octombrie 1996, când cele șase țări riverane - Bulgaria, Georgia, România, Rusia, Turcia și Ucraina - au semnat Planul Strategic de Acțiune (PSA) pentru Marea Neagră, document ce conține cel mai complet set de strategii și măsuri pentru salvarea și reabilitarea zonei. Despre biodiversitatea Mării Negre reflectată în filatelia românească scriam un scurt articol apărut în primăvara acestui an în revista Asian Journal of Fisheries and Aquatic Research.

100 de ani de la nașterea fotografului german Helmut Newton

Helmut Newton, numele la naștere Helmut Neustädter (n. 31 octombrie 1920, Berlin, Germania - d. 23 ianuarie 2004, West Hollywood, California, SUA) a fost un fotograf de modă germano-australian care a devenit faimos mai ales datorită fotografiilor sale a nudurile feminine.
Newtown s-a născut ca fiu al proprietarului germano-evreu al unei fabrici de nasturi și al unei americance. Mama sa a studiat la Newton-Heinrich von Treitschke-Realgymnasium și la Școala Americană din Berlin. Interesat de fotografie de la o vârstă fragedă, Helmut Newton a lucrat cu fotograful german Yva (Else Neulander Simon). În 1938, Newton a părăsit Germania pentru a scăpa de persecuție și a lucrat pentru scurt timp în Singapore ca fotograf de la Straits Times, înainte de a ajunge în final la Melbourne, Australia. 

150 de ani de la inaugurarea cu mare fast a liniei ferate București-Giurgiu

Calea ferată București–Giurgiu Nord–Giurgiu este o cale ferată principală în România. Ea pornește din capitala București, în direcția sud, spre Dunăre și ajunge în orașul Giurgiu situat la granița cu Bulgaria.
În anul 1866 guvernul român a semnat un contract cu compania engleză „John Trevor Barclay & John Staniforth“ pentru construcția unei căi ferate din capitala București spre portul dunărean Giurgiu. Calea ferată a fost pusă în funcțiune la 19/31 octombrie 1869, ea fiind prima cale ferată de pe teritoriul de atunci al României. Traseul începea din București de la Gara Filaret, care este cea mai veche gară din capitala României.
Ceremonia de investire a avut loc în prezența prim-ministrului. Din Gara Filaret au plecat două garnituri spre Giurgiu; prima, denumită „Trenul de onoare Michaiu Bravu”, a fost condusă de sir John Trevor Barklay, și a doua, „Trenul Dunărea”, a fost condusă de Nicolae Tănase, primul mecanic de locomotivă român. Vagoanele scurte (7-8 metri), aveau 3-5 compartimente cu uși care dădeau direct afară și erau iluminate cu ulei de rapiță. Instalațiile sanitare și de încălzire lipseau.

135 de ani de la nașterea artistei plastice Marie Laurencin

Marie Laurencin (n. 31 octombrie 1883, Paris - d. 8 iunie 1956, Paris) a fost o pictoriță și o sculptoriță franceză.
În 1907 ea are o expoziție pentru prima oară la „Salonul Independenților”. Este același an în care Picasso îi făcea cunoștință cu Guillaume Apollinaire. Din această întâlnire ia naștere o legătură atât de pasionată, pe cât de tumultoasă, ce durează până în 1912. În 1914, ea se căsătorește cu baronul Otto von Wätjen, pe care îl întâlnise un an mai devreme. Cuplul se refugiază în Spania, după declarația de război, întâi la Madrid apoi la Barcelona. Se asociază cu artiștii Sonia și Robert Delaunay datorită unei întâlniri organizată de Francis Picabia, pentru care ea va compune poezii pentru revista Dada 291 în 1917. Se întoarce la Paris în 1920.
Stilul său se caracterizează prin culori fluide și suave, o simplificare încrezătoare a compoziției, o predilecție pentru anumite forme feminine, alungite și grațioase, ce îi vor permite să ocupe un loc privilegiat în inima Parisului monden al anilor 1920.
Menține legături profunde si benefice cu nenumărați scriitori, pe care îi ilustrează și în opere: Gide, Max Jacob, Saint-John Perse, Marcel Jouhandeau, Jean Paulhan, Lewis Carroll și mulți alții.
Devenită portretistă oficial în mijlocul mondenului feminin (Nicole Groult, Coco Chanel) în anii 1920, Marie Laurencin, se evidențiază de asemenea ca decoratoare a baletului "Les Biches" de Serghei Diaghilev pe o muzică de Francis Poulenc (1924), apoi pentru Opera-Comique, Comédie Française și pentru Ballets de Roland Petit în cadrul Teatrului Champs-Élysées.