Comemorarea „catastrofei din Asia Mică”

Considerat unul dintre evenimentele majore din istoria Greciei moderne, „catastrofa Asia Mică” a avut ca rezultat schimbul de populații realizat după războiul din 1919-1922 împotriva constituției Turciei. Acest fenomen a dus la crearea a zeci de centre în anii 1920; care au format un inel de locuinţe în jurul capitalei şi până în Pireu. În cele mai multe cazuri ele au fost construite în zone nedezvoltate, evoluând în timp în orașe și în municipalități administrative.
Pentru aniversarea a 100 de ani, Atena a emis pe data de 14 septembrie 2022 patru timbre, machetate de către Myrsini Vardopoulou. Acestea descriu primele și cele mai importante așezări urbane de refugiați din țară, și anume Kaisariani (pe timbrul cu valoarea nominală de 0,90 EUR), Kokinia (1,50), Vyronas (2,50) și Nea Ionia (3,40). Aceste așezări au fost fondate în 1923 și au găzduit un număr semnificativ de oameni care au ajuns cu barca în portul Pireu.

Ziua timbrului austriac

Ziua mărcii poștale austriece a fost marcată pe 14 septembrie 2022 prin punerea în circulație a unui timbru special (semi-poștal) cu suprataxă cu nominalul de 3,50 + 1,75 euro. Atenția machetatoarei Anita Kern s-a concentrat pe două elemente, ambele din 1913, ceea ce aduce o atmosferă retro compoziției grafice.
Oficiile poștale locale austriece au fost pionieri în utilizarea vehiculelor comerciale electrice pentru serviciile de livrare și distribuție. Într-o publicație din 20 iunie 1913, Consiliul Central pentru Serviciile Poștale, Telefonice și Telegrafice Imperiale a raportat că erau douăzeci și nouă de vehicule de acest tip pe stradă. Imaginea reprodusă pe timbrul din acest an prezintă un model Daimler.
Tot din 1913 face parte și timbrul cu valoarea nominală de 30 de heller tipărit tipărit pe hârtie simplă fără filigran. Marca respectivă, machetată de Koloman Moser, prezintă un portret al lui Franz Joseph din 1848 când a devenit împărat, și aparține seriei dedicate celor șase decenii de la urcarea la tron, lansată în 1908 și extins apoi în mai multe etape și tiraje succesive.
Alte caracteristici tehnice ale timbrului sunt: dimensiune: 42 x 33,5 mm, datelură în pieptene având 14¼ x 13¾ unități și un tiraj de 132.000 exemplare imprimat în coli de 6 mărci.

260 de ani de la naşterea compozitorului italian Luigi Cherubini

Luigi Cherubini (n. 14 septembrie 1760, Florența, Marele Ducat de Toscana – d. 15 martie 1842, Paris, Franța), a fost un compozitor francez, de origine italiană.
A compus operele: Lodoïska (1791), Eliza (1794), Sacagiul (1800), Medeea (1797), Anacreon (1803).
A mai scris cantate, o simfonie, cvartete de coarde, sonate pentru pian.
Este autorul unui curs de contrapunct și de fugă și al unei metode de canto. 

170 de ani de la nașterea lui Ivan Pavlov, fiziolog rus, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină

Ivan Petrovici Pavlov (n. 14 septembrie 1849, Riazan, gubernia Reazan, Imperiul Rus – d. 27 februarie 1936, Leningrad, RSFS Rusă, URSS) a fost un fiziolog, psiholog și medic rus. I-a fost acordat Premiul Nobel pentru Medicină în 1904 pentru cercetări referitoare la sistemul digestiv. Pavlov a fost cunoscut pentru că a fost primul care a studiat fenomenul condiționării clasice, în experimentele pe care le-a făcut cu câini.
Pavlov s-a născut în Riazan, Rusia. Și-a început studiile superioare ca seminarist, apoi a renunțat și s-a înscris la Universitatea din Petersburg, pentru a studia științe naturale. A obținut titlul de doctor în 1879.
 În anii 1890, Pavlov a investigat funcția gastrică a câinelui prin externalizarea glandei salivare pentru a putea colecta, măsura și analiza saliva produsă ca răspuns la mâncare, în condiții diferite. El a observat că aceștia au tendința de a saliva înainte ca hrana să ajungă în cavitatea lor bucală, și a început investigarea acestei "secreții psihice", cum a numit-o el. A decis că aceasta este mult mai interesantă decât chimia salivei, și a schimbat scopul cercetării sale, efectuând o lungă serie de experimente în care a manipulat stimulii care apăreau înainte de aducerea hranei. El a stabilit de aici legile fundamentale pentru apariția și eliminarea a ceea ce el denumea "reflexe condiționale" — adică, răspunsuri reflexe, precum salivarea, care nu apăreau decât condițional, ca urmare a unor experiențe precedente ale animalului. Aceste experimente au fost efectuate în anii 1890 și 1900, și au fost puse la dispoziția cercetătorilor occidentali prin traducerea unor experiențe individuale, dar au devenit disponibile în totalitate în limba engleză printr-o carte publicată în 1927.