Artă stradală în Differdange

Differdange a fost desemnat în perioada 22 septembrie - 21 octombrie 2022 ca „municipiul lunii” în cadrul proiectului „Esch22 – Capitală Culturală Europeană”. Cu puțin sub 30.000 de locuitori, „cité du fer” este al treilea ca importanță municipalitate din sudul Luxemburgului, zonă cunoscută sub numele de „Minett”, unde extracția minereului de fier, care a început la mijlocul secolului al XIX-lea, și-a deschis porțile pentru industria siderurgică.
Site-ul industrial este încă funcțional și astăzi și produce în special faimoasele grinzi gri. Pe drumul care leagă orașul de Niederkorn se află cinci turnuri uriașe de răcire ale oțelului care, înainte de a fi achiziționat de Arcelormittal, aparținea companiei „Société anonyme des hauts-fourneaux et aciéries”. La sfârșitul anului 2020 aceste turnuri au devenit obiecte de artă în aer liber, acoperite cu fresce ale artistului stradal Alain Welter. Ideea s-a dovedit a fi un mare succes: reprezentările, de fapt, arată multe detalii ale istoriei economice locale și consecințele acesteia asupra vieții și muncii de zi cu zi. Pe lângă vagoane și locomotive, unelte tehnice și case terasate, la locul de muncă se descoperă mineri, dar și inscripții precum „Italian klengt” („Mica Italia”) sau „Rout äerd” („Pământ roșu”), care subliniază specificul regional.
Această lucrare a fost reprezentată pe marca poștală dedicată „Zilei timbrului”, emisă pe 13 septembrie 2022. Timbrul (60 x 30 mm) folosește o fotografie a lui Christian Aschmann prelucrată de Fargo. În locul nominalului, are textul „L50g”, echivalentul a un 1,00 euro la data punerii în circulație.

Marele Ducat a dedicat un timbru Postcrossing-ului

Chiar și într-o lume din ce în ce mai digitalizată, mulți oameni apreciază să primească corespondență fizică. Nu întâmplător administrația poștală din Luxemburg a dedicat un timbru poștal Postcrossing pe data de 13 septembrie 2022.
Platforma de postcrossing răspunde nevoi membrilor săi să descopere în mod regulat mesaje din toată lumea în propria lor căsuță poștală. Singura condiție este ca destinatarul să devină însuși expeditor, știind faptul că cu cât trimite mai multe cărți poștale, cu atât va primi mai multe.
Cu toate acestea, membri comunității nu se limitează doar la schimba (trimite) cărțile poștale. Adepții organizează întâlniri în toată lumea, uneori în locuri spectaculoase sau în mai multe locații în același timp. Cărțile poștale ale acestor evenimente sunt deosebit de populare printre fani. Marele Ducat are și o comunitate de entuziaști care îi acordă credit: cu cei 650.000 de locuitori, se numără printre cele mai active cincizeci de țări (din punct de vedere al numărului de cărți poștale trimise).
În ceea ce privește timbrul emis, o particularitate o reprezintă faptul că în loc de nominal apare textul „E50g”, iar Stina Fisch a fost implicată în machetarea lui. Tirajul a fost doar de 100.000 de exemplare. Marca poștală a putut fi achiziționată la prețul de 1,40 euro.

Ziua Pompierilor din România

Ziua Pompierilor din România este o sărbătoare anuală care comemorează în fiecare zi de 13 septembrie Bătălia din Dealul Spirii, care a avut loc în 1848 la București între compania de pompieri condusă de Căpitanul Pavel Zăgănescu și un corp de armată al Imperiului Otoman.
Această zi a fost desemnată ca Zi a pompierilor din România, în cinstea eroismului de care a dat dovadă subunitatea de pompieri în acea luptă din timpul Revoluției Române din 1848. Legal, oficializarea ei s-a produs începând cu anul 1953, iar după revoluție acest lucru a fost legiferat.
Cu ocazia Zilei Pompierilor din România, autoritățile administrației publice centrale și locale, agenții economici și instituțiile pot acorda sprijin material și financiar în organizarea și desfășurarea concursurilor profesionale, a ceremoniilor și a altor acțiuni specifice ocazionate de aceste evenimente. Inspectoratele, formațiile de cadeți, cercurile aplicative de protecție civilă, precum și cercurile „Prietenii pompierilor” participă, cu echipe reprezentative, la concursuri profesionale și sportive internaționale. Pentru a marca acest eveniment am machetat un întreg poștal (plic) având în semiilustrație câteva autospeciale ale Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Gheorghe Pop de Băsești Maramureș.

190 de ani de la nașterea scriitoarei austriace de origine cehă Marie von Ebner-Eschenbach

Marie von Ebner-Eschenbach (n. 13 septembrie 1830, Troubky-Zdislavice, Cehia – d. 12 martie 1916, Viena, Austro-Ungaria) a fost o scriitoare austriacă de origine cehă. A aparținut grupării literare Deutsche Rundschau, condusă de scriitorul Julius Rodenberg și care milita pentru un „realism poetic”.
Literatura sa redă o atmosferă patriarhală cu accente umanitare. Pentru scrierile sale de o fină observație psihologică, care surprind stratificarea societății austriece din acea perioadă, poate fi considerată, alături de Ferdinand von Saar, una dintre cele mai valoroase scriitoare de limbă germană ale secolului al XIX-lea. 

Loteria Română, 113 ani cu noroc

Vineri 13 (septembrie) aduce pasionaților de filatelie o nouă emisiune, marca Romfilatelia, Loteria Română, 113 ani cu noroc (LP #2253).

Compusă dintr-un singur simbru, cu valoarea nominală de 8,50 lei, emisiunea a fost machetată de către George Ursachi. Grafica lui, reproduce în manieră simbolică, două bile de extragere a numerelor câștigătoare pe care apar cifrele 1 și 13, menite să întregească „vârsta” de 113 a Loteriei Române. Vizibil numai în lumină UV, este imprimat pe timbru textul „Loteria Română, 113 ani cu noroc”, alături de imaginea trifoiului, regăsit în sigla instituției aniversate.

Timbrul are dimensiunile de 36 x 36 mm și a fost tipărită în coală de 28 de mărci tête-bêche și minicoală de 5 timbre + vignetă (128 x 110 mm).

Sistemul de tipar utilizat a fost offset, la 4 culori (plus cerneală vizibilă în UV) pe hârtie cromo-gumată (Anglia).

Tirajul total al emisiunii este de 10.276 timbre împărțite în coli de 28 timbre (2.576 timbre, din care 7.000 de timbre au ajuns la Compania Națională Poșta Română pentru francarea corespondenței) și minicoli a cinci timbre (7.700 mărci poștale).

Emisiunea este însoțită filatelic de 1 FDC (438 plicuri numerotate).

200 de ani de la nașterea pianistei Clara Schumann

Clara Josephine Schumann (născută Clara Josephine Wieck, n. 13 septembrie 1819, Leipzig, Regatul Saxoniei – d. 20 mai 1896, Frankfurt pe Main, Imperiul German) a fost o pianistă, compozitoare germană și, din anul 1840, soția compozitorului Robert Schumann.
Se știe încă din perioada copilăriei Clarei că aceasta a învățat să vorbească foarte târziu. Acest lucru s-a întâmplat la vârsta de patru ani, când a petrecut un an la bunicii săi, fiind astfel despărțită de tatăl său. Se bănuiește că motivul acestei întârzieri ar avea niște cauze psihice; acest lucru nu a fost însă dovedit clar. La vârsta de cinci ani avea cursuri intensive de pian, iar pe 20 octombrie 1829 a avut prima apariție publică (împreună cu o altă elevă cu care a cântat la patru mâini o piesă de Friedrich Kalkbrenner).
Clara a cântat în fața lui Goethe și i-a cunoscut personal pe Niccolò Paganini și pe Franz Liszt. De la o vârstă fragedă a avut reprezentații în nenumărate orașe și chiar și țări vecine. La vârsta de 18 ani, la Viena, a fost onorată cu numirea ei drept Kammervirtuosin imperială. Și-a început cariera de compozitoare de asemenea de timpuriu. Quatre Polonaises op. 1 au fost publicate când Clara avea zece sau unseprezece ani. Au urmat Caprices en forme de Valse, Valses romantiques, Quatre Pièces Caractéristiques, Soirées Musicales, un concert de pian și multe altele.