Angelica – planta medicinală cu beneficii multiple

Angelica (Angelica archangelica) este o plantă erbacee perenă, apreciată atât pentru frumusețea sa, cât și pentru proprietățile sale medicinale. Originară din regiunile nordice ale Europei și Asiei, această plantă face parte din familia Apiaceae și este cunoscută și sub numele de „iarba îngerilor” datorită utilizării sale tradiționale în medicina naturală.
Angelica poate ajunge până la doi metri înălțime și are tulpini groase, goale pe dinăuntru, de culoare verzuie cu tente roșiatice. Frunzele sale sunt mari, penate, iar florile sunt grupate în inflorescențe globulare de culoare alb-verzuie sau gălbuie, care înfloresc vara. Această plantă preferă solurile umede și bogate în nutrienți, fiind întâlnită în zone montane, pe marginea râurilor sau în pajiști umede.

Cunoscută pentru efectele sale benefice asupra digestiei, Angelica are proprietăți carminative, antispastice și tonice. Rădăcina și semințele sunt utilizate în prepararea ceaiurilor, tincturilor și uleiurilor esențiale, având efecte calmante și detoxifiante.

De asemenea, este folosită și în industria alimentară, în special la aromatizarea lichiorurilor, cum ar fi celebrul Benedictine.
În medicina populară, planta era folosită pentru combaterea răcelilor, a problemelor respiratorii și pentru întărirea sistemului imunitar. Datorită compoziției sale bogate în uleiuri esențiale, cumarine și flavonoide, angelica are efecte antimicrobiene și antiinflamatoare.

Deși este o plantă benefică, angelica trebuie consumată cu prudență, deoarece poate crește sensibilitatea pielii la soare și, în doze mari, poate avea efecte toxice. De asemenea, nu este recomandată femeilor însărcinate sau persoanelor care urmează tratamente cu anticoagulante.

Angelica este o plantă valoroasă, apreciată de secole pentru proprietățile sale medicinale și aromatice. Fie că este utilizată în ceaiuri, tincturi sau preparate culinare, această plantă rămâne un simbol al remediilor naturale și al echilibrului între sănătate și natură.