Juliana Fabritius-Dancu – pictorița care a imortalizat sufletul transilvănean

Maximă, 1985 - Cetate țărănească din Merghindeal,
secolul XVI, județul Sibiu (acuarelă, 1969), cod CPI 0177.

Juliana Fabritius-Dancu (1930–1986) a fost o pictoriță și graficiană româncă de origine săsească, cunoscută pentru contribuția sa remarcabilă la conservarea vizuală a patrimoniului cultural din Transilvania. Printr-o operă delicată și minuțios documentată, artista a reușit să creeze o punte între trecutul multietnic al regiunii și prezentul artistic al secolului XX.

Maximă, 1986 - Cetate țărănească
din Ighișul Nou, secolul XVI, județul Sibiu
(acuarelă, 1974), cod CPI 0178.

Născută în 1930 la Sibiu (Strada General Gheorghe Magheru nr. 43), oraș cu bogată moștenire culturală germană, Juliana Fabritius-Dancu a crescut într-un mediu care cultiva valorile artei și ale istoriei. Studiile de specialitate le-a urmat la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București, unde a fost influențată de curentele clasice, dar și de modernismul temperamental al școlii românești de pictură.
Juliana s-a remarcat printr-o abordare artistică sobră, echilibrată, dar profund emoțională. Lucrările sale, realizate în acuarelă, tuș și tempera, evocă o lume transilvăneană pe cale de dispariție: biserici fortificate, interioare săsești, detalii de arhitectură populară, costume tradiționale, inscripții și simboluri ancestrale.

Maximă, 1978 - Cetate țărănească
din Hosman ridicată pe la 1500,
județul Sibiu (acuarelă, 1968),
cod CPI 0172.

Fiecare desen este rezultatul unei documentări riguroase și al unei sensibilități aparte față de identitatea comunităților germane din România, în special a sașilor. Artista nu picta doar forme – ci memoria vie a unei culturi.
În a doua jumătate a anilor ’70, Editura Transilvania Publicitate a editat o serie valoroasă de cărți poștale ilustrate bilingve, în limbile română și germană, având la bază, în principal, acuarelele delicate ale artistei Juliana Fabritius-Dancu. Tipărite la Întreprinderea Poligrafică Sibiu, aceste cărți poștale s-au remarcat prin rafinament artistic și atenție la detalii, devenind rapid apreciate în rândul filateliștilor. Ulterior, mai ales în anii ’80, ele au fost utilizate cu succes în realizarea unor maxime filatelice deosebite, contribuind astfel la promovarea patrimoniului cultural transilvănean prin artă și corespondență.

CPI (cod 0155) - Puntea Minciunilor,
Sibiu (acuarelă).

Pe lângă activitatea de pictoriță, Juliana Fabritius-Dancu a fost și o ilustratoare prolifică. A colaborat cu istorici și cercetători, realizând ilustrații de carte, cataloage și albume dedicate patrimoniului transilvănean. Printre volumele notabile se numără cele dedicate arhitecturii gotice din Ardeal și monografii despre arta ecleziastică a sașilor.
Creația sa are astăzi valoare documentară, artistică și simbolică. Într-un secol al transformărilor și al pierderii identităților locale, Juliana a avut curajul de a picta esența unei lumi aflate la granița dintre mit și istorie. Arta ei conservă, într-un limbaj vizual rafinat, moștenirea unui spațiu multicultural și profund spiritual.

CPI (cod 0212) - Uliță din Rășinari,
jud. Sibiu (acuarelă, 1967).

Juliana Fabritius-Dancu a încetat din viață în 1986, la doar 56 de ani, lăsând în urmă o operă care continuă să inspire cercetători, artiști și iubitori ai patrimoniului. Lucrările sale se regăsesc în muzee, colecții private și volume de artă, iar memoria sa este păstrată în comunitățile pentru care a creat. Artista nu a fost doar o pictoriță a formelor, ci o custode a memoriei vizuale transilvănene. Prin opera sa, ne oferă o fereastră către un univers identitar care, fără contribuția ei, s-ar fi estompat în tăcerea timpului. Astfel, ea rămâne o figură esențială a artei plastice românești, cu ecouri profunde în cultura europeană.

CPI (cod 0197) - Casă țărănească din Cîrțișoara, jud. Sibiu (acuarelă, 1963).