150 de ani de la prima serbare a românilor de pretutindeni

Ca în fiecare an, pe 15 ianuarie, timbrul românesc marchează Ziua Culturii Naționale. Pentru a evidenția o tematică abordată în premieră, Romfilatelia introduce în circulație, pe data de 15 ianuarie 2021, emisiunea de mărci poștale „150 de ani de la prima serbare a românilor de pretutindeni”, eveniment care a avut loc la Mănăstirea Putna, în anul 1871.
Cele trei mărci poștale ale emisiunii reproduc, într-o asociere grafică sugestivă, alături de edificiul bisericii unde este înmormântat Ștefan cel Mare, portretele poetului Mihai Eminescu (pe timbrul cu valoarea nominală de 2,70 lei), scriitorului Ioan Slavici (pe timbrul cu valoarea nominală de 8,50 lei) și tânărului compozitor și interpret Ciprian Porumbescu (pe timbrul cu valoarea nominală de 10,50 lei).
Blocul cu cele trei timbre dantelate alătură imaginii bisericii Mănăstirii Putna portretele personalităților amintite și fotografia urnei omagiale, aflate în prezent în Muzeul Mănăstirii Putna.
Mapa filatelică este realizată în tiraj limitat de 248 exemplare și este echipată cu blocul special nedantelat al emisiunii numerotat de la 001 la 248, precum și cu reproducerea pe hârtie specială a facsimilului unei scrisori semnate de Ioan Slavici și Mihai Eminescu.

170 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu

Mihai Eminescu (născut Mihail Eminovici; n. 15 ianuarie 1850, Botoșani, Moldova – d. 15 iunie 1889, București, Regatul României) a fost un poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. Receptiv la romantismele europene de secol XVIII și XIX, a asimilat viziunile poetice occidentale, creația sa aparținând unui romantism literar relativ întârziat. În momentul în care Mihai Eminescu a recuperat temele tradiționale ale Romantismului european, gustul pentru trecut și pasiunea pentru istoria națională, căreia a dorit chiar să-i construiască un Pantheon de voievozi, nostalgia regresivă pentru copilărie, melancolia și cultivarea stărilor depresive, întoarcerea în natură etc., poezia europeană descoperea paradigma modernismului, prin Charles Baudelaire sau Stéphane Mallarmé, bunăoară. Poetul avea o bună educație filosofică, opera sa poetică fiind influențată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant (de altfel Eminescu a lucrat o vreme la traducerea tratatului acestuia Critica rațiunii pure, la îndemnul lui Titu Maiorescu, cel care îi ceruse să-și ia doctoratul în filosofia lui Kant la Universitatea din Berlin, plan nefinalizat până la urmă) și de teoriile lui Hegel. 

Cupluri celebre. Poezia dragostei

Romfilatelia introduce în circulație miercuri, 15 ianuarie a.c., emisiunea de mărci poștale „Cupluri celebre. Poezia dragostei”, pentru a marca Ziua Culturii Naționale, anunță compania printr-un comunicat de presă postat pe site-ul propriu. 

15 ianuarie 1850 – o zi și un an menționate într-un înscris, păstrat la Biserica Uspenia din Botoșani, care atestă nașterea poetului Mihai Eminescu. 

15 ianuarie a devenit Ziua Culturii Naționale prin decretul prezidențial semnat în data de 6 decembrie 2010.
Pe timbrele cu valoarea de 5 lei (contravaloarea unei corespondenţe internaţionale neprioritare cu greutatea de până în 50 g) și respectiv 11,50 lei (contravaloarea unei corespondenţe internaţionale neprioritare cu greutatea cuprinsă între 100 și 500 g) sunt reproduse în prim plan portretele celor doi îndrăgostiți, Mihai Eminescu și Veronica Micle. Aceste portrete, individual evidențiate în compoziția grafică a timbrelor sunt acompaniate de sufletul pereche, prezentat în oglindă în varianta alb-negru.
Pe colița nedantelată a emisiunii, cu valoarea nominală de 28,50 lei (contravaloarea unei corespondenţe internaţionale neprioritare cu greutatea cuprinsă între 500 și 1.000 g), se regăsește timbrul ce ilustrează ambele jumătăți ale acestei romantice iubiri împreună cu poezia „Dormi” de Mihai Eminescu și o ilustrație simbol a celor doi îndrăgostiți realizată de Ligia Macovei.
Emisiunea a fost realizată cu sprijinul documentar și fotografic acordat de Bibliotecii Academiei Române, Primăriei Comunei Dumbrăveni din jud. Suceava și a Muzeului Național al Literaturii Române. Aceasta este completată de un plic prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coală de 32 timbre, minicoala de 5 timbre + 1 vinietă și coliță nedantelată.

260 de ani de când s-a deschids Muzeul Britanic

Fondat în 1753, British Museum (Muzeul Britanic) este unul dintre cele mai vechi și mai impozante muzee din lume, cu exponate variind de la mumii egiptene la comori romane.
British Museum a fost fondat în anul 1753, fiind primul muzeu național public din lume. Încă de la început admitea intrarea liberă pentru „toate persoanele studioase și curioase”.
Originile muzeului le găsim în testamentul unui medic, naturalist și colecționar, Sir Hans Sloane (1660 – 1753). De-a lungul vieții sale acesta a colecționat peste 71.000 de obiecte ce trebuiau să fie păstrate intacte și după moartea sa. Așa că întreaga colecție a fost lăsată moștenire regelui George al II-lea în schimbul sumei de 20.000 de lire sterline ce urma să fie acordată moștenitorilor lui Sir Hans Sloane. Regele a acceptat această donație și pe 7 iunie 1753 un Act al Parlamentului Britanic a stabilit înființarea British Museum.
British Museum s-a deschis publicului la 15 ianuarie 1759. Colecția de început conținea manuscrisuri, cărți, obiecte uscate din natură, câteva antichități.
În prezent British Museum are expuse numeroase obiecte de o valoare inestimabilă, multe din acestea cunoscute publicului precum: Piatra Rosetta, Craniul de cristal, Sfinxul din Taharqo, un fragment din Columna lui Traian, Bustul lui Julius Caesar etc. Obiectele sunt cuprinse în galeriile tematice ale muzeului: Africa, Asia, America, Egiptul Antic, Roma și Grecia antică, Europa, Colecția de ceasuri, Orientul Mijlociu, etc.
British Museum oferă vizitatorilor și expoziții temporare tematice ce nu trebuie ocolite, care sunt însă contra cost. Numărul de vizitatori ai British Museum a crescut de la 5000 pe an în secolul al XVIII-lea, pânǎ la aproximativ 6.000.000 pe an în prezent.

Ziua culturii naționale – Mihai Eminescu – 15 ianuarie

Clubul Filatelic Turda a realizat o ștampilă omagială cu titul „Ziua culturii naționale – Mihai Eminescu – 15 ianuarie”. Ea va fi aplicată marți, 15.01.2019. la Oficiul Poștal nr. 1 din Turda - cod postal 401200.

Cu prilejul Salonului Național Mihai Eminescu, Asociația Filateliștilor București - Gruparea „CENTENAR 2018”, împreună cu Societatea Numismatică Română – Gruparea Colecționarilor de medalii și insigne, au realizat și ei o ștampilă ocazională dedicată Zilei Culturii Naționale. Ea va fi aplicată în aceeași zi de marți, 15. 01.2019. la Oficiul Poștal nr. 63 din București - cod poștal 014880.

Pentru cine are posibilitatea, îl rog să-mi trimită o vedere cu una dintre ștampilele prezentate.

110 ani de la nașterea savantului american de origine maghiară, creator al bombei cu hidrogen, Edward Teller

Edward (Ede) Teller (n. 15 ianuarie 1908, Budapesta, Austro-Ungaria – d. 9 septembrie 2003, Stanford, California, SUA) a fost un fizician teoretician american, de origine maghiar evreu, supranumit „părintele bombei cu hidrogen” (deși el a respins această caracterizare), membru al Academiei Americane de Arte și Științe (AAAS).
Profesor la Universitatea George Washington, Universitatea Chicago, Universitatea din California - Davis, Universitatea din California - Berkeley, Laboratorul Național Lawrence Livermore (Universitatea din California), Institutul Hoover, University College London, Universitatea Tel Aviv ș.a., Teller a adus contribuții în fizica nucleară și moleculară, în spectroscopie (efectele Jahn-Teller și Renner-Teller) și fizica suprafețelor, și a dezvoltat teoria lui Enrico Fermi privind dezintegrarea beta (sub forma tranzițiilor Gamow-Teller). Ca membru al Proiectului Manhattan a participat la crearea bombei atomice în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Renumele mondial l-a căpătat atât pentru rolul său în dezvoltarea schemei Teller–Ulam (a bombei cu hidrogen), cât și pentru îndelungata colaborare din cadrul Laboratorului Național Lawrence din Livermore, California (LLNL), al cărui director și cofondator a fost.
Mărturia sa din anul 1954 la anchetarea fostului său coleg și șef de la Los Alamos, J. Robert Oppenheimer, care fusese acuzat de simpatii pro-comuniste și de lipsă de loialitate față de Statele Unite, i-a atras antipatii și desolidarizări din partea unora dintre foștii săi colegi din Proiectul Manhattan.

Plic omagial la Salonului Naţional Mihai Eminescu

Asociaţia Filateliştilor din Bucureşti împreună cu Societatea Numismatică Română (Gruparea Colecţionarilor de Medalii şi Insigne Mihai Eminescu) lansează în data de 11 ianuarie 2018, cu prilejul deschiderii Salonului Naţional Mihai Eminescu la Palatul Parlamentului, sala Constantin Brâncuşi, un plic omagial care va purta o ştampilă specială dedicată zilei de 15 ianuarie, Ziua Naţională a Culturii Române. Pentru cine are posibilitatea, îl rog să-mi trimită o vedere cu ștampila omagială, de la evenimentul prezentat.

15 ianuarie - Ziua Culturii Naționale a României

Asociația Filateliștilor București a realizat o ștampilă omagială cu tema: „15 ianuarie Ziua Culturii Naționale a României - Palatul Parlamentului - Salonul Național Mihai Eminescu - Sala Constantin Brâncuși” care va fi aplicată pe corespondența expediată joi, 11.01.2018, de la O.P. București 63- cod postal 014880.

Asociația Filateliștilor din judetul Sibiu au realizat și ei o ștampilă aniversară cu genericul: „Ziua Culturii Naționale - Mihai Eminescu 1850-1889”. Ea va fi aplicată luni, 15.01.2018, pe corespondența expediată de la Oficiul Poștal nr. 1 din Mediaș - cod postal 551200.

Și Clubul Filatelic din Turda aniversează „15 ianuarie Ziua Culturii Naționale - Mihai Eminescu (1850-1889)” prin realizarea unei ștampile care va fi aplicată tot luni, 15.01.2018, la O.P. Turda 1 - cod poștal 401200.

Pentru cine are posibilitatea, îl rog să-mi trimită o vedere cu ștampila omagială, de la unul dintre evenimentele prezentate.

Prima atestare documentară a localității Arbore - 15.01.1418

Clubul Filatelic „Luca Arbore” din Suceava a realizat o ștampilă omagială cu prilejul sărbătoririi primei atestări documentare a localității Arbore care a avut loc pe 15.01.1418. Ștampila va fi aplicată pe corespondența expediată luni, 15.01.2018, de la Oficiul Poștal Arbore, Suceava - cod postal 727015. Pentru cine are posibilitatea, îl rog să-mi trimită o vedere cu ștampila omagială.