100 de ani de la trecerea în eternitate a pictorului Adolf Humborg

Adolf Humborg a fost un pictor austriac de origine română născut la Oravița pe 18 ianuarie 1847. Humborg a studiat la Academia de Artă din Viena între 1867 și 1872. Apoi și-a încheiat studiile la Academia de Arte din Munchen, unde a urmat cursurile profesorului Alexander von Wagner. A murit pe 14 aprilie 1921 în München, Germania. Cu prilejul comemorării a 100 de ani de la trecerea în eternitate, Asociația Filateliștilor din județul Caraș-Severin au machetat o frumoasă ștampilă ocazională care a fost aplicată complementar pe corespondența expediată de la Oficiul Poștal Oravița – cod poștal 325600, miercuri, 14.04.2021. Îi mulțumesc lui Florin S. pentru scrisoarea trimisă care poartă amprenta ștampilei speciale.

Theodor Pallady, 150 de ani de la naștere

Romfilatelia, în colaborare cu Biblioteca Academiei Române din București, Muzeul Municipiului București, Muzeul Județean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus” și Muzeul Național Brukenthal, a introdus în circulație, miercuri, 14 aprilie 2021, o nouă emisiune de mărci poștale dedicată artelor plastice și unuia dintre maeștrii picturii românești moderne: Theodor Pallady, 150 de ani de la naștere (LP #2321).
Pe cele patru timbre sunt reproduse tablouri de Theodor Pallady care fac parte din colecția de pictură a Pinacotecii București, toate atestând interesul artistului pentru genul naturii statice, bogat reprezentat în opera sa. Întreaga creație a lui Theodor Pallady în acest gen este bazată pe compoziții clasice, restrânse tematic, structural-logice, cu proporții echilibrate, cromatică strălucitoare și tușă spontană. Naturile statice redau realitatea înconjurătoare, și merg dincolo de ea, fie că este vorba despre o mască, plantă, chitară, pâine, un fruct tăiat în felii, toate fiind în recuzita de gen a artistului, care a știut să construiască un ambient intim.
Pe primul timbru, cu valoarea nominală de 2,20 lei (contravaloarea unei corespondențe neprioritare interne cu greutatea cuprinsă între 100 și 500 de grame), este reprodus tabloul Natură statică cu mască.
Pe cel de-al doilea timbru, cu valoare nominală de 5,50 lei (contravaloarea unei corespondențe neprioritare externe cu greutatea de până în 50 de grame), este ilustrat tabloul Peisaj stradal (Paris).
Pe cel de-al treilea timbru, cu valoarea nominală de 9 lei (contravaloarea unei corespondențe prioritare externe cu greutatea de până în 50 de grame), este reprezentată lucrarea Natură statică.
Pe cel de-al patrulea timbru, cu valoarea nominală de 10,50 lei (contravaloarea unei corespondențe prioritare externe cu greutatea cuprinsă între 50 și 100 de grame sau contravaloarea taxei de recomandare externă), este redată lucrarea Natură moartă.
Pe timbrul dantelat al coliței, cu valoarea nominală de 31,50 lei (contravaloarea unei corespondențe neprioritare externe cu greutatea cuprinsă între 500 și 1.000 de grame), este reprodusă lucrarea Natură statică cu lalele (ulei pe carton, aparținând Muzeului Județean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus”), iar pe manșeta coliței, lucrarea Autoportret (ulei pe carton, din colecția Muzeului Național Brukenthal).
Pe manșetele minicolilor sunt reproduse autoportrete ale lui Theodor Pallady; două dintre acestea aparțin Bibliotecii Academiei Române, iar alte două – Muzeului Județean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus”.
Pe cele două plicuri „prima zi” a emisiunii sunt ilustrate, de asemenea, două autoportrete ale pictorului, aflate în colecția Bibliotecii Academiei Române.

90 de ani de la moartea poetului Vladimir Maiakovski

Vladimir Vladimirovici Maiakovski (n. 7/19 iulie 1893, Baghdati, Kutaisskij County, Imperiul Rus – d. 14 aprilie 1930, Moscova, regiunea Moscova, URSS) a fost un poet și dramaturg rus.
Adevărat „copil al secolului”, Vladimir Maiakovski, este poetul care „a săvârșit una dintre cele mai mari revoluții literare cunoscute de istoria literaturii universale.”
În 1924 scrie elegia morții lui Vladimir Lenin care-l va face cunoscut în toată Rusia. Călătorește în Europa, Statele Unite, Mexic, Cuba ; Maiakovski fiind unul din puținii scriitori cărora li s-a pe permis sa călătorească liberi în străinătate.
Frustrat în dragoste, îndepărtat de societatea sovietică, atacat de critici în presă și interzicându-i-se să mai călătorească în străinătate Maiakoski se sinucide la Moscova pe 14 aprilie 1930.
Deși cu putini ani în urmă condamna, într-un poem, sinuciderea lui Serghei Esenin, la un cenaclu în 1929 îi spune unui prieten: „Pentru a scrie un poem excelent și pentru a putea fi citit aici - acela trebuie să moară.” În biletul lui de adio Maiakovski scria: „Mama, surori, prieteni, iertați-mă - nu este bine (nu recomand altora), dar pentru mine nu se poate altfel. / Lili – iubește-mă.” Trupul său a fost incinerat pe data de 17 aprilie 1930 Mai târziu Maiakovski a fost elogiat de Stalin care declara că este „cel mai bun și talentat poet al epocii noastre sovietice”. În 1935 a fost ridicată statuia lui Maiakovski în Piața Triumfalnaya Ploshad – aceasta devenind loc semnificativ pentru cultura moscovită. 

125 de ani de la nașterea profesorului de teologie catolică dr. Adalbert Blaskovics

Asociația Filateliștilor din județul Caraș-Severin au realizat o frumoasă ștampilă aniversară bilingvă (română și germană) dedicată împlinirii a 125 de ani de la nașterea profesorului de teologie catolică și arhidiacon dr. Adalbert Blaskovics. Aceasta va fi aplicată, complementar, pe corespondența expediată marți, 14 aprilie 2020, de la Oficiul Poștal Oravița, cod 325600. Pentru cine are posibilitatea îl rog să-mi trimită și mie o vedere cu ștampila prezentată.

260 de ani de la moartea compozitorului Georg Friedrich Händel

Handel s-a născut la 23 februarie 1685 în orașul Halle/Saxonia (Germania), unde a luat și primele lecții de muzică de la Friedrich Wilhelm Zachow. În vârstă de 17 ani, în 1702, este deja organist în Halle, un an mai târziu este angajat ca violonist și "Maestro al Cembalo" în orchestra Operei din Hamburg condusă de Reinhard Keiser. Aici realizează în 1705 prima sa operă, "Almira" pe un libret de Feustking, cu care atrage atenția publicului. În primăvara anului 1707 pleacă în Italia și rămâne timp de doi ani în Florența și Roma, studiind cu compozitorii italieni Arcangelo Corelli, Alessandro și Domenico Scarlatti și cu Agostino Steffani. În Italia compune opere, oratorii și un mare număr de cantate religioase, însușindu-și stilul și mijloacele muzicii italiene . În 1709 are loc cu mult succes premiera operei sale "Agrippina" (pe un text de Vincenzo Grimani) la Veneția. Alternanța parodiei ironice cu stări de emoție profundă, trecerile de la comic la intrigi rafinate, oferite de libretul avut la dispoziție, sunt transpuse cu deosebită măiestrie în spiritul operei venețiene.
În primăvara anului 1710 Händel a revenit în Germania pentru a prelua postul de Kapellmeister la curtea prințului de Hanovra, dar deja către sfârșitul anului pleacă la Londra, unde obține succes cu opera feerică "Rinaldo" la Haymarket Theatre. Rămâne definitiv în Anglia în calitate de compozitor și muzician al curții regale. Din anul 1713 primește o pensie anuală din partea casei regale britanice, iar în 1727 Haendel devine cetățean britanic. Este propriul său impresar la concurență cu alți compozitori de operă din Anglia, ca Giovanni Bononcini și Nicola Porpora. Pe lângă activitatea sa operistică, compune sub patronajul ducelui de Chandos oratoriul "Esther" și unsprezece motete pentru soliști, cor și orchestră (1717-1720). În 1719 primește însărcinarea să pună bazele unui teatru de operă la Londra, "The Royal Academy of Music", pentru care compune nu mai puțin de 14 opere. Aici înregistrează și marile sale succese cu operele "Radamisto" (1720), "Giulio Cesare in Egitto" (1724), "Tamerlano" (1724) și "Rodelinda" (1725), care îl fac celebru în toată Europa.
Între timp, interesul publicului londonez pentru opera în stil italian începe să scadă, opera regală înregistrează pierderi financiare și este nevoită să-și închidă porțile. Haendel încearcă să-și reprezinte noile compoziții ("Ezio" - 1732, "Ariodante" - 1735 și "Alcina" - 1735) într-un teatru mai mic, dar se îmbolnăvește și proiectul eșuează.
Moare pe 14 aprilie 1759, la vârsta de 74 de ani, în Londra, Regatul Marii Britanii, și este înmormântat la Catedrala Westminster.

259 de ani de la moartea compozitorului, organistului și violonistului german Georg Friedrich Händel

Georg Friedrich Händel (scris uneori și Haendel, iar în engl. George Frideric Handel, n. 23 februarie 1685, Halle/Saale - d. 14 aprilie 1759, Londra) a fost un compozitor germano-englez. A trăit cea mai mare parte a vieții în Anglia. Împreună cu contemporanul său Johann Sebastian Bach, este unul din cei mai importanți reprezentanți în muzică ai stilului baroc din perioada târzie.
Haendel se orientează spre compoziția de oratorii pe teme laice și spre muzica instrumentală, în tradiția muzicii engleze a lui Henry Purcell. Astfel dă la iveală oratoriile „Athalia” (1733) și „Saul” (1739) și compune concerte pentru orgă și orchestră (1736), precum și cele 12 Concerti grossi opus 6 (1739). În 1742 realizează celebrul oratoriu „Messiah”, executat în premieră la Dublin, rămas exemplar în acest gen până astăzi (Halleluja din acest oratoriu este una din cele mai cunoscute și mai des executate bucăți muzicale). Alte oratorii din această perioadă sunt: „Israel în Egipt” (1739), „Samson” (1743), „Iuda Maccabeul” (1747) și „Solomon” (1749). Cu ocazia încheierii tratatului de pace din Aachen în 1748, Haendel compune bucata „Foc de artificii” care, împreună cu „Muzica apelor” compusă mai înainte (1717) cu ocazia urcării pe tron a regelui George I, a căpătat o mare popularitate. În timp ce lucra la compoziția oratoriului „Jephta” (1751), Haendel își pierde vederea. Moare la Londra pe 14 aprilie 1759, fiind înmormântat cu deosebite onoruri în „Colțul Poeților” din Westminster Abbey.
Opera lui Georg Friedrich Haendel reprezintă, împreună cu creațiile lui Johann Sebastian Bach, punctele culminante ale muzicii baroce. Stilul operistic al lui Haendel s-a dezvoltat de la folosirea modelelor convenționale la tratarea dramatică a recitativelor, ariilor și părților corale. Marile sale opere se caracterizează printr-o magistrală îmbinare a patosului, scenelor dramatice și interludiilor orchestrale, prin folosirea modulațiilor armonice, instrumentalizării colorate, ritmului pregnant și intervenției soliștilor instrumentali sau vocali. El a influențat generațiile următoare de compozitori, ca Joseph Haydn, Ludwig van Beethoven sau Felix Mendelsohn Bartoldy.

Expoziția Filatelică SĂDIREA ARBORILOR 2018

Asociația Filateliștilor București au realizat două ștampile ocazionale cu prilejul Expoziției Filatelice SĂDIREA ARBORILOR 2018. Ele vor fi aplicate pe corespondența expediată de la Oficiul Poștal București 63 – cod 014880, una în ziua de miercuri 28 martie, iar cea de a două sâmbătă 14 aprilie.

Pentru cine are posibilitatea, îl rog să-mi trimită o vedere cu una dintre ștampilele prezentate de la aceste evenimente.