Pentru pace în Ucraina

Legătura dintre Croația și Ucraina este puternică, deoarece Ucraina a fost una dintre primele țări din lume care a recunoscut independența Croației în 1991 și nu există nicio îndoială că Croația își dorește încheierea rapidă a războiului, aproape la fel de mult ca ucrainenii.
Timbrul (42,75 x 35,5 mm) pe care vi-l prezint astăzi a fost emis în Croația pe data de 12 aprilie 2022 și a fost machetat de Alenka Lalić. Simbolismul cu greu poate deveni mai clar, întrucât frumosul peisaj înfățișat în marca poștală duce cu gândul direct la steagul ucrainean. Peisajul pașnic vorbește despre numele problemei mondiale cu care ne confruntăm anul acesta: Pentru pace în Ucraina. Tirajul a fost de 30.000 de exemplare, paginate în blocuri (3.750 bucăți) de câte opt mărci poștale, fiecare cu valoarea nominală locală B (echivalentul a 8,60 kune).

60 de ani de la primul zbor din lume al unui om în spaţiul cosmic

La 12 aprilie 1961 în URSS a fost plasată pe orbita  din jurul Pământului prima navă cosmică-satelit din  lume având un om la bord, nava „Vostok”. Pilotul cosmonaut al navei cosmice a fost aviatorul Iuri Alekseevici Gagarin (9 martie 1934 - 27 martie 1968).
Lansarea rachetei cosmice cu mai multe trepte s-a desfăşurat cu succes. După ce i s-a imprimat prima viteză cosmică şi s-a desprins de ultima treaptă a rachetei purtătoare, nava-satelit a început zborul liber  pe orbită în jurul Pământului. Succesul misiunii a fost un bun prilej pentru nenumărate administrații poștale de a pune în circulație serii de timbre care să marcheze evenimentul.

80 de ani de la nașterea prof. univ. dr. Mircea Martin

Mircea Martin (n. 12 aprilie 1940, Reșița, județul interbelic Caraș) este un critic literar, eseist, director de editură, editor de carte, teoretician literar și profesor universitar român. Din 2014 este membru corespondent al Academiei Române.
A absolvit Facultatea de Filologie, secția de critică literară a Universității din București în 1962. Și-a luat doctoratul în litere în anul 1980, cu teza G. Călinescu, critic și istoric literar. Privire teoretică. A beneficiat, în 1973, de o bursă Pro Helvetia la Universitatea din Geneva, lucrând sub îndrumarea lui Marcel Raymond.
A fost conducătorul mișcării literare Cenaclul Universitas unde au activat, printre alții, scriitorii: Horia Gârbea, Cristian Popescu, Simona Popescu, Ion Bogdan Lefter, Alexandru Mușina, Caius Dobrescu, Petruț Pârvescu, Marius Oprea, Daniel Corbu, Andrei Bodiu, Andrei Damian, Adrian Aluigheorghe, Paul Vinicius. A fost director al Editurii Univers (1990-2001) și editor al revistei Cuvântul.
Este profesor universitar doctor, șeful catedrei de Teoria literaturii a Facultății de Litere din Universitatea București. A publicat peste 1000 de articole și studii în revistele și ziarele culturale românești: România literară, Contemporanul, Cahiers Roumains d'Etudes Litteraires, Revista "22" etc. 

Ziua mondială a aviaţiei şi cosmonauticii

Ziua mondială a aviaţiei şi cosmonauticii şi Ziua internaţională a zborului omului în spaţiu sunt aniversate la 12 aprilie.
Ziua mondială a aviaţiei şi cosmonauticii marchează primul zbor al omului în Cosmos, la 12 aprilie 1961, hotărâre adoptată de Federaţia Internaţională de Aviaţie.
În 2011, când s-au aniversat 50 de ani de la zborul cosmonautului sovietic Yuri Gagarin, primul om care a privit planeta Pământ din spaţiu, Adunarea Generală a ONU a declarat 12 aprilie - Ziua internaţională a zborului omului în spaţiu, prin Rezoluţia 65/271 din 7 aprilie. Adunarea Generală şi-a exprimat convingerea privind existenţa interesului comun al omenirii în promovarea şi extinderea explorării şi utilizării spaţiului cosmic, ca bun al întregii omeniri, în scopuri paşnice, iar beneficiile dobândite să se răsfrângă asupra tuturor statelor.
La 12 aprilie 1961, Iuri Alexeevici Gagarin executa un zbor de 108 minute la bordul navetei sovietice ''Vostok 1''. Nava a fost lansată la orele 9 şi 7 minute (ora Moscovei) de la cosmodromul Tiuratam (situat la 200 km SV de Baikonour) şi s-a plasat pe o orbită cu perigeul de 181 km, apogeul la 327 km, înclinarea de 65,57 grade. A făcut un înconjur al planetei şi s-a reîntors pe Pământ. Zborul a fost precedat de două lansări succesive de nave Vostok experimentale, la 9 şi 25 martie 1961, cu câte un câine la bord şi cu un manechin în fotoliul pilotului (Sputnik-9 şi Sputnik-10), Gagarin asistând la ambele lansări.
Scopul misiunii a fost evaluarea programului de pregătire a zborurilor spaţiale ale navelor pilotate, respectiv pregătirea cosmonauţilor şi eficienţa soluţiilor adoptate privind construcţia şi amenajările navei şi rachetei purtătoare, tehnica de pregătire şi verificare înainte de start, mijloacele şi metodele de urmărire, control şi dirijare a rachetei pe traiectorie şi a navei pe orbită, tehnica de supraveghere a cosmonautului şi a instalaţiilor de bord, comportarea sistemelor de asigurare a zborului şi a echipamentelor destinate readucerii cabinei de cosmos în integritate perfectă, mijloacele şi procedeele de recuperare şi în general ansamblul de măsuri din cadrul acestui program complex.

Europa 2019 - Păsări naţionale

Păsările constituie obiectul unui deosebit interes din partea omului, atât pentru aspectul lor plăcut, coloritul viu, extrem de variat al penajului, cântecul melodios, dar și pentru obiceiurile lor de o mare originalitate. La aceasta contribuie deopotrivă ponderea mare pe care păsările o au printre vertebrate, ele fiind mai numeroase pe cuprinsul României, ca specii și indivizi, decât toate celelalte la un loc.

Păsările sunt unele din puţinele animale care în procesul evoluţiei au primit posibilitatea de a zbura, probabil principalul ce le caracterizează, însă şi aici natura a admis excepţii care face şi mai interesantă studierea lor.

Pentru anul acesta, sub genericul Europa 2019, PostEurop, organism al Uniunii Poștale Universale, agenție specializată a Organizației Națiunilor Unite, a ales tematica „Păsări naţionale”, subiect apreciat de colecționari.

Cele două timbre ale emisiunii de mărci poștale ilustrează Acvila de munte și Ciocârlia de câmp.

Primul timbru, cu valoarea nominală de 1,80 lei, ilustrează Ciocârlia de câmp, iar pe cel de-al doilea timbru, cu valoarea nominală de 19,00 lei, este reprezentată Acvila de munte.

Emisiunea de mărci poștale „Europa 2019. Păsări naţionale” va fi disponibilă începând de vineri, 12 aprilie 2019. Aceasta este completată de produsul special, realizat în tiraj limitat de 387 exemplare, care reunește în tematică comună, produse aparținând filateliei și medalisticii. În interiorul albumului sunt expuse două produse valoroase de colecție: blocul cu două timbre nedantelate al emisiunii și medalia care prezintă pe avers, în prim-plan, imaginea acvilei de munte.  Blocul emisiunii este numerotat de la 001 la 387.

Zilele literaturii germane la Reșița

Asociația Filateliștilor din județul Caraș-Severin a realizat o frumoasă ștampilă ocazională cu prilejul celei de a XXIX-a ediții a Zilelor Literaturii Germane la Reșița, ne informează Poșta Română în secțiunea Evenimente filatelice din site-ul companiei.  Ea va fi aplicată pe corespondența expediată vineri, 12.04.2019, de la Oficiul Poștal nr. 1 din Reșița - cod poștal 320240.

Pentru cine are posibilitatea, îl rog să-mi trimită o vedere cu ștampila prezentată.

270 de ani de la nașterea botanistului francez Antoine-Laurent de Jussieu

Antoine-Laurent de Jussieu (n. 12 aprilie 1748, Lyon - d. 17 septembrie 1836, Paris) a fost un botanist, medic, profesor universitar și mason francez. Antoine, Bernard și Joseph de Jussieu au fost unchii săi. Abrevierea numelui său în cărți științifice este Juss.
A început studiile sale la Lyon. În 1766, unchiul său Bernard l-a chemat lângă el, la Paris, unde a terminat studiile sale de medicină. În 1773, el a presentat lucrarea sa Examen al familiei Ranunculaceelor la Academia științelor franceză, ceea ce a condus la alegerea sa ca membru. În 1770, el a înlocuit pe Louis-Guillaume Le Monnier la postul de demonstrator la Grădina regelui.
El a dezvoltat ideile unchiului său Bernard de Jussieu asupra clasificării vegetalelor după un sistem bazat pe morfologia plantelor. În 1774, a publicat lucrarea sa Exposition d'un nouvel ordre des plantes, adopté dans les démonstrations du Jardin royal / «Expunere a unei noi ordini a plantelor, adoptată în demonstrațiile Grădinii regale», în Memoriile Academiei Științelor, completată ani cincisprezece mai târziu cu Genera plantarum secundum ordines naturales disposita.
În 1794, a fost numit director al noului Museu național de istorie naturală, și a fondat acolo imediat o bibliotecă. În 1804, el a ocupat catedra de Profesor de botanică la facultatea de medicină din Paris, post pe care l-a ocupat până în 1826. În 1829, a devenit membru străin al Royal Society. Devenit aprope orb, s-a demis de la catedra sa la Museu, fiind urmat de fiul său Adrien.
În 1838, numele său a fost dat în omagiu străzii Saint-Victor din Paris, care a devenit strada Jussieu.

Poduri

Sub genericul Europa 2018, Romfilatelia introduce în circulație joi, 12 aprilie 2018, emisiunea de mărci poștale Poduri, tematică selectată pentru acest an de către PostEurop, organism al Uniunii Poștale Universale, agenție specializată a Organizației Națiunilor Unite.
Emisiunea este alcătuită din două timbre. Primul timbru, cu valoarea nominală de 3,50 lei, ilustrează Podul Minciunilor din Sibiu, iar pe cel de-al doilea timbru, cu valoarea nominală de 16,00 lei, este reprezentat Podul Anghel Saligny de la Cernavodă, județul Constanța.
Emisiunea de mărci poștale este completată de un plic prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 32 de timbre, minicoala de 6 timbre, 2 modele de blocuri de 4 timbre (2 serii) și blocul special de 2 timbre nedantelate.
În plus, emisiunea va fi completată cu un produs filatelic special, cu medalie. Aversul medaliei redă, în prim-plan, portretul inginerului Anghel Saligny (1854-1925), proiectantului podului cu același nume, reproducere după gravura realizată de regretatul artist plastic Octavian Ion Penda, cu un detaliu din structura metalică a podului. Reversul acesteia prezintă, în prim-plan, construcția din piatră a intrării pe pod, flancată de grupul statuar din bronz reprezentând doi dorobanți, simbol al păstrării respectului cuvenit eroilor căzuți  în Războiul de Independență.

60 de ani de existență – Cercul Filatelic CETATEA 1958-2018

Asociația Filatelică Brașov a realizat o ștampilă omagială cu prilejul aniversării a 60 de ani de existență a Cercul Filatelic CETATEA 1958-2018. Ea va fi aplicată în ziua de joi, 12 aprilie, pe corespondența expediată de la Oficiul Poștal Făgăraș - cod 505200.

Pentru cine are posibilitatea, îl rog să-mi trimită o vedere cu ștampila prezentată de la acest eveniment.