Câteva considerații asupra emisiunii filatelice dedicate celei de a doua ediții a Zilelor Medicale Româno-Sovietice din 1952

Marca poștală standard.

Indiferent de vremurile politico-sociale în care trăim, trebuie să ne acceptăm să ne cunoaștem istoria așa cum a fost. Mărturiile trecutului trebuie tratate ca atare, iar înclinațiile către un anumit subiect de studiu trebuie să țină cont de toți factorii care-l înconjoară. Ne place să ne romanțăm prezentul, încercând să ignorăm erorile trecutului. Acesta este un lucru normal și firesc. Nu trebuie să judecăm însă dorința de a studia anumite întâmplări ale istoriei, chiar dacă astăzi afinitățile asupra originii personajelor nu mai sunt chiar atât de favorabile.

Bloc de patru.

Și subiectul studiului abordat astăzi, din prisma politico-socială a prezentului, poate considerat de unii controversat. Am ales acest subiect deoarece în colecția proprie de câteva zeci de exemplare din această piesă care m-au impins la un studiu filatelic. Și bine-înțeles, pornind de la un banal timbru deținut între filele unui clasor, dorința de a afla mai multe te duce către o mică cercetare asupra subiectului. Și vorbind de natura subiectului, ca filatelist mă doare să aflu că mare parte din cei care dețineau această marcă în colecție, mânați de evenimentele prin care au trecut, și-au dorit să uite o parte din istoria pe care au trăit-o și, prin urmare, și-au distrus colecțiile (sau timbrele care tratau anumite subiecte). Și astfel, prin „selecție naturală”, și „în timp” anumite cantități ale unor mărci poștale se reduc iar valoarea lor poate, uneori, să crească, în funcție de cerere și ofertă.

Modelul filigranului.

Premisele emisiunii

În urmă cu 70 de ani, în perioada 14 - 18 aprilie 1952, a avut loc în România cea de a doua ediție a Zilelor medicale româno-sovietice, manifestare organizată de către Ministerul Sănătății, Academia Română, ARLUS, Societatea Științelor Medicale, Crucea Roșie Română, Institutul de Studii Româno-Sovietic și Uniunea Sindicatelor Sanitare. Manifestările s-au desfășurat în sala Bibliotecii Centrale Universitare, la Institutul de Științe Administrative, la Secția de Științe Medicale a Academiei Române și la Institutul de Inframicrobiologie al Academiei Române. De asemenea, cu acest prilej, au avut loc și în țară (Târgu Mureș, Cluj și Iași) diverse manifestări medicale pe tema ocrotirii sănătății publice.

FDC-ul emisiunii.

Pe parcursul acestor zile au fost evidențiate câteva metode sovietice de tratament care au început să fie aplicate în spitale din țara noastră: terapia prin somn - inițiată de I.P. Pavlov; transplantul de țesuturi - metoda Filatov; blocajul novocainic - metoda A.A. Vișinevschi sau tratamentul dietetic - metoda Pevzener.

Varietăți de nuanță.

Din punct de vedere filatelic acțiunea a fost popularizată prin emiterea unui timbru care înfățișează portretul marelui om de știință sovietic, fiziologul Ivan Petrovici Pavlov.

O scurtă bibliografie a savantului

Două posibile erori pe aceași marcă.

Pasionat încă din adolescență de științele naturii, Pavlov și fratele său pleacă la Petersburg unde se înscriu amândoi la facultatea de științe naturale. După absolvirea facultății, I.P. Pavlov intră în anul trei la Academia medico-chirurgicală, fiind numit, la scurt timp, asistent la catedra de fiziologie medico-veterinară. Își dă doctoratul cu o teză despre nervii centrifugi ai inimii, după care pleacă în străinătate unde se impune ca cercetător științific. Revine în țară în 1886 și-și începe cariera pedagogică, iar în 1890 obține o catedră la Academia medico-militară. La scurt timp reușește să înzestreze un laborator special de fiziologie la nou înființatul Institut de Medicină Experimentală.

Pereche verticală.

Ca fiziolog naturalist, Pavlov a studiat activitatea creierului și în special reflexele condiționale. Lucrările sale au avut un puternic răsunet în întreaga lume.

Datorită calităților sale științifice, nenumărate administații poștale au emis, de-a lungul timpului, timbre care înfățișează portretul și/sau munca savantului. Voi aminti doar câteva: Uniunea Sovietică (1949, 1963, 1969, 1991), România (1952), Argentina (1959), Suedia (1964), Ungaria (1989), Cuba (1993), Ciad (1998), Redonda (1991), Sao Tome şi Principe (2008, 2019), mărci suficiente pentru un frumos exponat tematic.

Caracteristicile tehnice ale emisiunii studiate

Timbrul, pus în circulație pe data de 22 aprilie 1952, cu o dimensiune de 28 x 33 mm (am întâlnit și mărci având dimensiunea de 28 x 34 mm), a fost imprimat, în heliogravură, după macheta pictorului Dimitrie Știubei, pe hârtie albă cu filigran RPR (XVI), într-un tiraj de 5.000.000 de exemplare paginate în coli de 100 de bucăți dantelate în pieptene 13½ (am întâlnit și mărci dantelate 13¾ x 13¼ unități sau doar 13¾). Marca poștală are valoarea nominală de 1 leu, gumă albă, este de culoare roșu-violet (cărămiziu, maro-carmin, brun-carmin, brun-violet).

Recomandată expediată pe 10 noiembrie 1952
francată și cu trei exemplare din timbrul studiat.

Ea poate fi identificată în cataloagele filatelice după următoarele coduri: CFRPR #218, CMR #1444, RO #1547, LP #322, Yv #1257, Mi #1394, G #2235, S #873, Z #1517.

Plicul „prima zi” (FDC-ul), de culoare albă, cu deschidere laterală (dreapta), reproduce, în negru, portretul omului de știință, iar timbrul este obliterat cu ștampila specială, de formă rotundă, cu diametrul de 4 cm, aplicată în tuș albastru. Legenda plicului: „Ministerul Poștelor și Telecomunicațiilor / Oficiul Filatelic / I.P. Pavlov / Zilele Medicale Româno-Sovietice / 14-28 aprilie 1952”. Legenda ștampilei: „București Poșta / Zilele Medicale Româno-Sovietice / 14-28 aprilie 1952”.

Carte poștală „par avion”
circulată pe relația România -Eleția.

Varietăți și abateri de la marca standard

Majoritatea studiilor filatelice se bazează pe evidențierea abaterilor de la marca standard. Acestea pot varia de la impact scăzut asupra valorii de colecție până la un impact ridicat (în cazul unor erori spectaculoase). 

Citație din 1952.

În ceea ce privește emisiunea noastră, datorită tirajului ridicat și a procesului tipografic, timbrul este întâlnit într-o variată gamă de nuanțe și mici varietăți de culoare, fără impact asupra valorii de colecție. Pentru colecționarii amatori de varietăți ale filigranului, Sergiu Găbureac din București și Gheorghe Domșa din Brad au catalogat existența acestuia în pozițiile 1, 2, 3 și 4. Am întâlnit și piese unde filigranul nu poate fi detectat cu ochiul liber sau este greu perceptibil.

Recomandată externă expediată în 1953.

Raportându-ne la erorile filatelice, filatelistul bucureștean Paul-Dan Cioacă semnala existența următoarelor erori filatelice: punct alb după 1952, jos; pată în stânga portretului, spre cadru; tușă verticală pe creștet; pată albă lângă M din „Medicale” (la ora 11) și pată deschisă la culoare în corpul cifrei 1 din valoarea nominală (relativ pe la mijloc). Toate aceste erori sunt indexate și catalogate în lucrările de specialitate. Printre timbrele analizate de mine am întâlnit, pe aceeași marcă, două posibile erori (aștept confirmarea loc cu o piesă similară): punct alb, mare, în stânga literei Z din „Zilele” (la ora 10) și un punct alb, mai mic, deasupra literei C din „Sovietice” (la ora 1).

Recomandată internă expediată în 1953.

Aspecte filatelico-poștale

La data punerii în circulație a emisiunii, în România erau în vigoare, pentru corespondența internă, tarifele aprobate la data de 28 ianuarie 1952. Valoarea nominală a timbrului de 1 leu, acoperea astfel: expedierea pachetelor mici cu greutatea de până în 100 de grame (1,30 lei), taxa de recomandare (1,20 lei), taxa de recomandare pentru instituțiile de stat (1 leu), taxa expres (1,50 lei), taxa adeverire de primire (1 leu), taxa de reclamație pentru obiecte recomandate (2,75 lei) și pentru obiecte simple (2 lei). Aceste tarife au fost valabile până în luna mai 1953. 

Expoziția filatelică Sibiu 1954.

În corespondența internațională, nominalul de un leu intra ușor în componența francaturilor necesare expedierii unei scrisori simple (1,10 lei), a cărților poștale cu răspuns plătit (1,30 lei) sau a taxei de recomandare (1,90 lei). Dacă ne gândim și la faptul că o mare parte din corespondența externă era și aeropurtată, aproape toate francaturile depășeau valoarea de un leu. La 1 iulie 1953 aveau să fie modificate (majorate) tarifele poștale externe.

Spatele mărcii poștale cu filigranul
nedetectabil cu ochiul liber.

Prima piesă pe care am identificat-o, făcând o căutare pe site-ul de comerț filatelic Delcampe, a fost o recomandată expres expediată de la Târnăveni la Sibiu la data de 10 noiembrie 1952. Scrisoarea a fost francată cu trei mărci din emisiunea studiată (1 leu x 3), o marcă cu valoarea nominală de 10 bani și una cu valoarea nominală de 20 de bani din emisiunea „Uzuale - Stema R.P.R.” (LP #325) apărută în 1952. Teoretic această scrisoare ar fi trebuit să fi fost francată cu 3,25 lei (0,55 lei contravaloarea unei scrisori „alte localități” cu greutatea de până în 20 de grame + 1,20 lei taxa de recomandare + 1,50 lei taxa expres). Practic ea a fost suprataxată ușor cu 5 bani, încasându-se 3,30 lei (posibil lipsa timbrelor de 5 bani de la oficiile poștale din perioada repectivă sau a timbrelor cu nominale potrivite pentru a putea realiza combinațiile necesare).

Bloc de 4 în care poziția filigranului
poate fi identificată cu ușurință.

Cea de a doua piesă aparține unui vânzător din Franța care oferă spre vânzare o carte poștală semiilustrată circulată „par avion” pe relația România - Elveția. Francatura, în valoare de 1,30 lei este compusă din timbrul fix al cărții poștale (30 bani) și timbrul mobil supus studiului (1 leu). Din punct de vedere poștal au fost percepuți 65 de bani pentru expediția cărții poștale și alți 65 de bani pentru suprataxa aeriană externă către Elveția.

O recomandată expediată din România (Salonta) către Ungaria pe data de 24 februarie 1953, oferită spre vânzare pe Delcampe de un vânzător din Békés (Ungaria), tarifată cu 3 lei (1,10 lei expediția unei scrisori simple cu greutatea de până în 20 de grame + 1,90 lei taxa de recomandare), a fost francată cu trei exemplare din timbrul emis cu prilejul celei de a doua ediții a Zilelor Medicale Româno-Sovietice. Chiar dacă starea piesei poștalo-filatelice nu este una bună (condiții improprii de păstrare, la care se adaugă trecerea timpului) se poarte observa faptul că timbrele provin dintr-o coală în cadrul cadrul mărcii este ușor deplasat în sus și spre stânga, nefiind centrat în dantelură. Prețul cerut pentru o astfel de piesă (2,69 euro) mi se pare puțin exagerat.

Până și documentele oficiale, juridice, cum ar fi citațiile la Judecătorie, erau francate cu mărci poștale. Am întâlnit și un astfel de document, francat cu 2,55 lei (două timbre cu portretul lui Pavlov și un timbru de 55 bani - supratipar din emisiunea „Stema R.P.R.” LP #317). Explicația tarifului perceput este: 55 bani - scrisoare „alte localități” + 1 leu taxa de recomandare pentru instituțiile de stat + 1 leu taxa adeverire de primire, poștașul trebuind să returneze expeditorului adeverința de primire semnată de către destinatar.

Cu un ștraif de trei timbre cu portretul lui Pavlov, la care s-a adăugat o pereche cu supratipar de 10 bani pe 4 lei din emisiunea A.R.L.U.S. (Ro #1512) și un exemplar de 5 bani din uzualele stemei R.P.R. (Ro #1553) a fost francată o recomandată experes expediată de la București la Cluj pe data de 22 ianuarie 1953. Tariful de 3,25 lei se compune din: 0,55 lei contravaloarea unei scrisori „alte localități” cu greutatea de până în 20 de grame + 1,20 lei taxa de recomandare + 1,50 lei taxa expres.

Suveniruri filatelice

În perioada 24 octombrie - 8 noiembrie 1954 a avut loc Expoziția Filatelică de la Sibiu. Cu acest prilej au fost realizate numeroasele suveniruri filatelice cu timbre emise în anul 1952 care au fost anulate de ștampila expoziției. Câteva plicuri albe au fost echipate și cu marca vedetă a studiului nostru. Unele piese au supraviețuit până astăzi fiind oferite spre vânzare, pe site-urile de comerț filatelic, la prețuri ce depășesc 20 de lei.

Concluzii

Pentru studiul de față au fost analizate 35 de timbre din care 31 ștampilate. Pintre ele se aflau cinci blocuri de patru și o pereche verticală. Toate mărcile uzate pe care am avut ocazia de a le vedea au fost efectiv circulate poștal. Nu am întâlnit exemplare ștampilate de complezență. Dacă dețineți în colecția dvs. astfel de piese (ștampilate de complezență) puteți menționa într-un comentariu data anulării și tipul de ștampilă (dacă-l cunoașteți). De asemenea au fost supuse investigării 14 FDC-uri. Majoritatea dintre ele se prezentau într-o stare precară, iar 11 dintre ele aveau amprenta ștampilei imperfectă. Toate circulațiile și suvenirul filatelic au fost identificate pe site-ul de comerț filatelic Delcampe.

Chiar dacă subiectul emisiunii nu este unul foarte îndrăgit astăzi de către români, studiul asupra acestei mărci se justifică și prin simplu fapt că și-a îndeplinit cu succes rolul poștal. Totodată, piesa de față, poate intra cu ușurință în exponate de studiu poștal și/sau tematice (medicină sau oameni de știință).

Bibliografie:

Revista „Filatelie” nr. 19-20 (aprilie-mai) / 1952

Site-ul Colnect, https://colnect.com

Gheorghe Tudor, Mărcile poștale românești 1858-2009, București, 2009, ISBN 978-973-0-05451-4

Catalogul filatelic al Republicii Populare Române, București, 1957

Coreneliu Spineanu, Catalogul Mărcilor Poștale Românești, vol. 2, 1984

Aurel Surpățeanu, Catalogul Mărcilor Poștale Românești, 1974

Sergiu-Marian D. Găbureac, România - curiozități și varietăți filatelice - 1903-2006 - catalog specializat semiilustrat, Biblioteca Bucureștilor, București, 2010, ISBN 978-973-8369-66-5

Sergiu-Marian D. Găbureac, România - erori filatelice - 1903-2006 - catalog specializat semiilustrat, Biblioteca Bucureștilor, București, 2008, ISBN 978-973-8369-22-1

Călin Marinescu, Tarifele, taxele și gratuitățile poștale în România 1841-2008, Ed. Medro, 2008, ISBN 978-973-8487-28-4  

Sergiu-Marian D. Găbureac, România - erori filatelice - 1903-2022 - catalog specializat ilustrat, Cetatea Doamnei, Piatra-Neamț, 2022, ISBN 978-973-8369-22-1

Recomandată Târnăveni - Sibiu expediată la 10 noiembrie 1952, https://www.delcampe.net/en_GB/collectables/stamps/romania-1948-republics/covers-documents/82502-coat-of-arms-ivan-pavlov-stamps-on-registered-tarnaveni-nr-1260-cover-1952-romania-842310700.html

Carte poștală „par avion” expediată pe 22 decembrie 1952, România - Elveția, https://www.delcampe.net/en_GB/collectables/stamps/romania-1948-republics/covers-documents/entier-carte-postale-illustree-de-roumanie-romania-1952-suisse-lettre-cover-postal-stationary-196128434.html

Citație la judecătorie din 1952, https://www.delcampe.net/en_GB/collectables/stamps/romania-1948-republics/used-stamps/t-129-medical-romano-sovietic-anniversary-1952-three-stamps-citation-document-registred-romania-399667101.html

Recomandată circulată pe relația România - Ungaria expediată pe 24 februarie 1953, https://www.delcampe.net/en_GB/collectables/stamps/romania-1948-republics/covers-documents/d154340-romania-cover-salonta-ujszalonta-stamp-pavlov-1953-479981408.html#tab-description

Recomandată expres expediată de la București la Cluj pe data de 22 ianuarie 1953, https://www.delcampe.net/en_GB/collectables/stamps/romania-1948-republics/covers-documents/i-p-pavlov-communist-coat-of-arms-stamps-on-registered-cover-1953-romania-233394353.html

Expoziția filatelică Sibiu 1954, https://www.delcampe.net/en_GB/collectables/stamps/romania-1948-republics/covers-documents/expositions-philateliques-sibiu-1954-cancell-stamp-pavlov-medicine-rare-on-cover-romania-85423727.html

Specii naționale pe cale de dispariție

În acest an, sub genericul Europa 2021, PostEurop, organism al Uniunii Poștale Universale, agenție specializată a Organizației Națiunilor Unite, a ales o tematică de mare actualitate, în contextul necesității de a proteja fauna europeană amenințată: Specii naționale pe cale de dispariție.
Romfilatelia, în colaborare cu Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, a introdus în circulație, joi, 22 aprilie 2021, o emisiune de mărci poștale cu acest nume, alcătuită din două timbre (LP #2322). Pe timbre sunt ilustrate două specii pe cale de dispariție din fauna României: nurca europeană și dropia. Mărcile poștale și vinietele au tipărite, de asemenea, elemente vizibile numai în lumină ultravioletă.
Pe primul timbru al emisiunii, cu valoarea nominală de 3,40 lei (contravaloarea unei recomandate interne neprioritare cu greutatea de până în 50 de grame), este ilustrată nurca europeană (Mustela lutreola). Pe cel de-al doilea timbru al emisiunii, cu valoarea nominală de 19,50 lei (contravaloarea unei recomandate externe prioritare cu greutatea de până în 50 de grame), este reprezentată dropia (Otis tarda). Emisiunea este însoțită de un FDC (706 plicuri) și un album filatelic (361 exemplare).

520 de ani de când navigatorul portughez Pedro Álvares Cabral a descoperit Brazilia

Pedro Álvares Cabral (c. 1467 sau 1468 – c. 1520) a fost un nobil, comandant militar, navigator și explorator portughez. Cabral a efectuat prima explorare substanțială a coastei nord-estice a Americii de Sud și a revendicat-o în numele Portugaliei. Deși detaliile tinereții lui Cabral sunt neclare, se știe că provine dintr-o familie de mici nobili și că a avut parte de o educație aleasă. În urma noii rute deschise de Vasco da Gama, a fost numit în fruntea unei expediții în 1500, în jurul Africii. Scopul acestei întreprinderi a fost revenirea cu mirodenii de valoare și stabilirea de relații comerciale în India—ocolind monopolul asupra comerțului de mirodenii deținut la acea vreme de negustorii arabi, turci și italieni.
La 15 februarie 1500, Cabral a fost numit Capitão-mor (tradus prin căpitan-major, sau comandant) al unei flote ce trebuia să ajungă în India. Pe atunci Coroana Portugheză obișnuia să numească nobili în funcții de comandă militare sau navale, indiferent de experiența sau competența lor profesionale. Era cazul și căpitanilor vaselor de sub comanda lui Cabral — majoritatea erau nobili ca și el. Practica prezenta dezavantaje evidente, întrucât oameni incompetenți sau nepotriviți puteau ușor ajunge comandanți, cum s-a întâmplat cu Afonso de Albuquerque sau cu Dom João de Castro⁠.
Flota aflată sub comanda lui Cabral, care avea 32–33 de ani a plecat din Lisabona la 9 martie 1500 la orele prânzului. Cu o zi înainte, ei fuseseră centrul unei ceremonii de drum-bun compusă dintr-o liturghie și o sărbătoare cu participarea regelui, curții și a unei mulțimi mari. În dimineața de 14 martie, flotila a trecut de Gran Canaria, cea mai mare insulă din arhipelagul Canarelor. A continuat drumul spre Capul Verde, o colonie portugheză aflată pe coasta Africii de Vest, unde a ajuns la 22 martie. A doua zi, un vas comandat de Vasco de Ataíde⁠ cu 150 de oameni la bord a dispărut fără urmă. Flota a trecut Ecuatorul la 9 aprilie și a luat-o spre vest de continentul african. La 21 aprilie au fost văzute alge, ceea ce i-a făcut pe marinari să creadă că se apropie de coastă. A doua zi după-amiaza, miercuri 22 aprilie 1500, bănuiala li s-a confirmat atunci când au ancorat lângă ceea ce Cabral a botezat Monte Pascoal („Muntele Paștelui”, întrucât era săptămâna Paștelui). Acest punct se află pe coasta nord-estică a Braziliei de astăzi.

170 de ani de la naşterea Veronicăi Micle

Asociaţia Filateliştilor din Bucureşti - Gruparea Centenar 2018, împreună cu Societatea Numismatică Română - Gruparea colecţionarilor de medalii şi insigne „Mihai Eminescu”, va pune la dispoziţia celor interesaţi un plic filatelic dedicat aniversării a 170 de ani de la naşterea Veronicăi Micle.
Plicul va purta o ştampilă specială cu data de 22 aprilie 2020, conform imaginii prezentate aici. Aviz amatorilor: tirajul e limitat la 30 de exemplare! Cei interesați de achiziționarea acestui plic ocazional îl pot contacta pe Facebook pe domnul Șerban Drăgușanu.

110 ani de la nașterea neurobiologului Rita Levi-Montalcini

Rita Levi-Montalcini (n. 22 aprilie 1909, Torino - d. 30 decembrie 2012, Roma), a fost un om de știință italian care împreună cu Stanley Cohen, a fost laureată a Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în anul 1986 pentru descoperirea factorilor de creștere (în cazul ei factorul de creștere al nervului - în engleză nerve growth factor, abreviat NGF).
Rita Levi-Montalcini s-a născut într-o familie evreiască italiană de origină spaniolă.
În anul 2001 a fost numită senator pe viață și a activat, până la moartea sa, în senatul italian. Rita Levi-Montalcini a fost cel mai în vârstă laureat al Premiului Nobel în viață și primul care a depășit vârsta de 100 de ani.

110 ani de la descoperirea gazului metan în România

Asociația Filateliștilor din Sibiu au realizat o ștampilă ocazională cu prilejul aniversării a „110 ani de la descoperirea gazului metan în România - Sonda 2 Sarmașel 1909-2019”. Ea va fi aplicată pe corespondența expediată luni, 22.04.2019, de la Oficiul Poștal nr. 1 din Mediaș - cod poștal 551200.

Pentru cine are posibilitatea, îl rog să-mi trimită o vedere cu ștampila prezentată.

Ziua Planetei Pământ

În fiecare an, ziua de 22 aprilie se sărbătorește Ziua Pământului, ziua când s-a născut mișcarea pentru protejarea mediului înconjurător. Această mișcare s-a născut în SUA într-o perioadă când au avut loc mai multe evenimente deosebite, printre care înăbușirea prin folosirea armelor de foc a revoltei unor studenți împotriva războiului din Cambodgia, „Masacrul din 4 mai”, apariția fibrelor optice, succesul melodiei „Bridge over Troubled Water”, ultimul album al formației Beatles, moartea lui Jimmy Hendrix, un accident nuclear în Carolina de Sud la centrala nucleară din Savannah River din apropierea orașului Aiken (nerecunoscut timp de 18 ani), poluarea foarte mare cu gaze și fum, considerată „semn al prosperității”. Despre mediul înconjurător a început să se vorbească din ce în ce mai des.

Ziua Pământului a fost fondată de senatorul american Gaylord Nelson în anul 1970, cu scopul de a trezi clasa politică din dezinteresul pe care il arată față de mediu. Ziua Pământului a fost celebrată în primul an de circa 20 milioane de cetățeni americani, în marea lor majoritate tineri și foarte tineri.
După 2 decenii, în anul 1990, peste 200 milioane de oameni din 141 de țări au transformat Ziua Pământului într-o manifestare de amploare în istoria omenirii, prin alăturarea lor în dorința de a milita pentru un viitor mai bun al planetei noastre.
În anul 2009, Organizația Națiunilor Unite (ONU) a declarat ziua de 22 aprilie ca sărbătoare oficială a planetei Pământ și expresie comună a dorinței tuturor de a construi o societate stabilă, pentru un viitor mai curat și mai verde.