Publicitate

miercuri, 27 martie 2019

235 de ani de la nașterea filologului secui Sándor Kőrösi Csoma

Sándor Kőrösi Csoma (cunoscut și ca Alexander Csoma de Kőrös, n. 27 martie 1784, Chiuruș, Comitatul Trei Scaune, d. 11 aprilie 1842, Darjeeling, India) a fost un explorator și filolog secui din Transilvania. Cunoscut și pentru faptul că a publicat primul dicționar tibetan-englez, el este considerat părintele tibetologiei.
După terminarea studiilor la școala din localitatea natală, Csoma nu s-a înrolat pe viață în trupele de grăniceri (lucru de obicei obligatoriu pentru bărbații din acele regiuni de frontieră), ci, datorită intervenției tatălui său, i s-a permis să-și continue studiile la Colegiul Protestant din Aiud, unde studiile erau gratuite pentru un anumit grup de studenți (numiți gratistae) care în schimb erau obligați să efectueze muncă manuală. Studiile la Aiud le-a început în 1799, iar pentru a se susține material era și „servitor” al colegilor săi mai înstăriți și preda în vacanțe la școala din Orăștie.
La vârsta de 22 de ani, trecând cu succes examenele, a devenit un așa-numit academita (numit și patricius), adică un student eminent, trecând la studii mai avansate. Având note foarte bune, Csoma, care își însușise cunoștințe temeinice de latină și greacă, a primit o bursă din partea Principelui Transilvaniei, devenind astfel un așa-numit principista, una din obligații fiind să predea la clasele inferioare. Și-a continuat studiile timp de 7 ani- trei ani filosofie și 4 ani teologie. În această perioadă a devenit interesat de teoria huno-avaro-ungară și relația cu uigurii, o teorie susținută de unii dintre profesorii săi de la colegiu.
Csoma, care în afară de greacă, latină și maghiară, avea și cunoștințe de ebraică, franceză, română și germană, și-a terminat studiile superioare în 1814, dar a mai stat un an la Aiud ca director ales al uniunii studențești independente a colegiului.
În 1815 Csoma a primit așa-numita „bursă engleză” a colegiului, bursă care i-a permis să plece în februarie 1816 la studii la Universitatea din Göttingen, Germania. Datorită expansiunii coloniale, orientalistica devenise subiect de studiu de specializare la această universitate. Unul dintre profesorii de acolo, profesorul de studii biblice și orientalistică Johann Gottfried Eichhorn, avea ca una dintre responsabilitățile sale să se ocupe de studenții nou-veniți de la Colegiul din Aiud. El i-a predat lui Csoma limbile arabă și turcă. Tot el i-a atras atenția asupra importanței surselor istorice arabe pentru studiul originii ungurilor.
La Göttingen Csoma a făcut cunoștință cu o altă teorie referitoare la originea ungurilor (susținută de profesorul Julius Heinrich Kloproth), teorie conform căreia toate popoarele ugrice/ogure, inclusiv ungurii, sunt înrudite cu uigurii.
În 1818, Csoma a mers la Timișoara și la Zagreb pentru a învăța limba slavonă și alte limbi slavice.
Csoma a plecat în expediție pe cont propriu în noiembrie 1819 cu un pașaport temporar. A trecut prin București, Sofia, Plovdiv, Rhodos, Alexandria, Cipru, Beirut, Tripoli, Latakia (Siria), Aleppo etc.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu