Constituția României, garant al drepturilor cetățenilor români

Având drept obiectiv o tematică în premieră legată de Constituţia României, secţiunea drepturilor și libertăților fundamentale, Romfilatelia introduce în circulație, luni, 8 aprilie a.c., emisiunea de mărci poștale „Constituția României, garant al drepturilor cetățenilor români” (LP 2234), după cum aflăm de pe site-ul companiei.

Este o emisiune care stă sub semnul sărbătoririi Centenarului României și a evenimentelor istorice naționale și internaționale care au făcut posibilă unirea efectivă a tuturor românilor. De la 1918, Unirea conferă tuturor posibilitatea de a se bucura de aceleași drepturi și libertăți, indiferent de etnie, religie sau opțiuni ideologice, într-un spațiu comun numit România.

Articolul 12 din Constituția României este reprezentat de timbrul cu valoarea nominală de 1,70 lei și a fost selecționat pentru a ilustra simbolurile naționale care ne reprezintă ca români: drapelul, ziua națională și imnul. Pe fundalul timbrului se regăsesc harta și stema, astfel că România este spațiul comun, identificabil prin apel la simboluri naționale, în care drepturile fundamentale nu se negociază.

Articolul 32, referitor la „Dreptul la învățătură” din Constituție, este ilustrat pe timbrul cu valoare nominală de 1,80 lei. Educația este esențială pentru dezvoltarea personală a individului și formarea cetățeanului în societate. Statul este responsabil să asigure furnizarea de servicii educaționale potrivit dreptului la învățătură. Învăţământul de stat este gratuit, potrivit legii. Astfel, dreptului la învățătură al copiilor și tinerilor – al tuturor cetățenilor – îi corespunde obligația statului de a organiza sistemul de învăţământ general obligatoriu, cel liceal și profesional, învăţământul superior, precum și alte forme de instrucţie și de perfecţionare.

Dreptul la ocrotirea sănătății este un drept fundamental al cetățeanului strâns legat de dreptul la sănătate și bunăstare. Astfel, timbrul cu valoarea nominală de 1,90 lei este ilustrativ pentru articolul 34 din Constituție care garantează cetățenilor români dreptul la ocrotirea sănătăţii, statul fiind obligat să ia măsurile necesare pentru asigurarea igienei și sănătății publice. Sănătatea reprezintă o stare pe deplin favorabilă existenței și integrității fizice, psihice, individuale și sociale.

Accesul liber la justiţie este reprezentat grafic pe timbrul cu valoarea nominală de 2,50 lei. Articolul 21 statuează că justiția este un serviciu public căruia orice persoană i se poate adresa liber pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor și a intereselor sale legitime. Nicio lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.

Articolul 35, ilustrat grafic pe timbrul cu valoarea nominală de 2,40 lei, afirmă dreptul fundamental al omului la un mediu sănătos și echilibrat ecologic. Acesta presupune, în principiu, dreptul de a trăi într-un mediu nepoluat, nedegradat de activităţi care pot afecta mediul, sănătatea și bunăstarea oamenilor.

Libertatea de exprimare este un pilon al democrației și o condiție esențială pentru progresul intelectual și social. Reprezentarea articolului 30 din Constituție, aparţine timbrului cu valoarea nominală de 2,80 lei.

Libera circulație, garantată de articolul 25, este reprezentată grafic pe timbrul cu valoarea nominală de 3,10 lei. Libera circulație are o accepțiune mai largă în legătură cu ideea de cetățean, în mod independent de diferențele individuale, activitatea desfășurată sau zona de rezidenţă.

 Articolul 24 – Dreptul la apărare este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 7 lei. Acest drept are în vedere toate acele garanții oferite de lege și puse la dispoziția oricărei persoane pentru a se putea apăra în cursul unui proces.

 Dreptul de a fi ales în Parlamentul European, stipulat de articolul 38, poate fi regăsit ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 19 lei. Acest drept este reprezentativ pentru statele Uniunii Europene. România a aderat la Uniunea Europeană în 2007.

Expoziție carto-filatelică

Luni, 8 aprilie 2019, la Centrul de Documentare Europeană „Nordica” din cadrul Bibliotecii Centrului Universitar Nord din Baia Mare - Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, va avea loc a V-a ediție a Simpozionului „Păstrarea patrimoniului de cactuşi din colecția Vida Gheza”.

Manifestarea are la bază o serie de activități, dintre care menționăm: workshop cu studenții de la specializarea Ingineria și Protecția Mediului în Industrie - sub coordonarea conf. dr. ing. habil. Coman Mirela (membru AGIR - Baia Mare); expoziție de cactuși și plante suculente - ing. hort. Lörincz István; expoziție de timbre și cărți poștale din colecția filateliștilor ing. Lörincz Tiberiu (Satu Mare - membru AFFR), ing. Pop Alexandru-Leonard (Baia Mare - membru AFFR și AGIR) și drd. ing. Cioruța Bogdan (Baia Mare - membru AGIR). Din 9 aprilie, expoziția va fi mutată în noua clădire a bibliotecii, în holul de la parter.
Vă așteptăm cu drag!

115 ani de când a luat ființă Automobil Club Regal, în prezent Automobil Club Român (ACR)

Vinieta ACR din 1967 (v.n. #818)

Automobil Clubul Român (ACR) este cel mai mare club automobilistic din România. Clubul a luat ființă pe data de 5 aprilie 1904 în salonul de onoare al Hotelului Boulevard din București. În cursul aceluiași an au fost organizate filiale ACR, în localitățile în care existau mașini - 2-3 la număr, precum: Botoșani, Brăila, Craiova, Iași, Ploiești, Râmnicu Sărat, Târgu Jiu. România se afla printre primele 10 țări din Europa și printre primele 14 pe plan mondial care și-au constituit un club auto. Câteva luni mai târziu, în septembrie 1904 are loc prima cursă de automobile din Romania organizată de ACR pe traseul București – Giurgiu – București (120 km), țara noastră fiind printre primele 6 țări din lume care au organizat concursuri auto, dupa Franța, SUA, Germania, Italia și Austria. Concursul a fost castigat de George Valentin Bibescu cu o medie orara de 66 km/h.
Primul automobil a fost adus în România în martie 1898, numit trăsură-automobil. Acesta a fost achiziționat de dr. Thomas Tomescu la prima expoziție automobilistică din Londra, desfășurată în anul 1896. În 1900 alte două automobile sunt aduse în țară, un Mercedes de 16 CP și Panhard de 15 CP, primul achiziționat de George Valentin Bibescu, iar al doilea de către George Asan. În anii următori, alți pasionați de automobilism aduc din străinătate diverse mașini, astfel că la nivelul anului 1904 existau în România un număr de 51 automobile. Pe acest fond de interes crescut față de automobile, în 5 aprilie 1904, este înființat Automobil Clubul Român. În același an o serie de filiale apar în mai multe localități din România.

90 de ani de la moartea inginerului german Carl Benz

Karl Benz s-a născut la data de 25 noiembrie 1844. Tatăl său, mecanic de locomotivă, a murit când Karl avea doi ani, iar mama sa, în ciuda resurselor financiare limitate, s-a asigurat că fiul ei primește o educație bună.
Karl Benz a urmat liceul și mai târziu Universitatea Politehnică din Karlsruhe, apoi a absolvit doi ani de pregătire practică la compania de inginerie mecanică Maschinenbau-Gesellschaft din același oraș. Prima sa slujbă a fost aceea de proiectant și desenator tehnic la o fabrică de cântare din Mannheim. În 1868 și-a pierdut slujba și s-a alăturat unei societăți de construcții specializate în poduri. Mai târziu s-a mutat pentru scurt timp la Viena, unde a lucrat la o companie de construcții metalice.
În 1871, Karl Benz și-a unit forțele cu „inginerul mecanic” August Ritter pentru a înființa prima sa companie în Mannheim. Când Ritter s-a dovedit a fi un partener nedemn de încredere, Karl Benz i-a oferit zestrea sotiei sale, Bertha Ringer, pentru a iesi din afacere si a condus singur compania.
În 1972, Karl Benz s-a căsătorit cu Bertha Ringer. Tânăra sa soție, Bertha Benz, urma să joace un rol-cheie în succesul noii sale companii. A fost prima persoană care a condus un automobil pe distanță lungă, devenind astfel și prima femeie șofer din istorie. Karl și Bertha Benz au avut cinci copii.
În zilele de început, afacerea nu mergea foarte bine pentru Karl Benz. La „Turnatorie de fontă și atelier mecanic” ale sale (denumite ulterior „Fabrica de mașini-unelte din tablă”), situația ajunsese până acolo încât i se sechestraseră uneltele. Fiind în căutarea unei noi surse de venit, Karl Benz și-a îndreptat atenția spre motoarele în doi timpi. După o perioadă de doi ani în care a dezvolat acest tip de motoare, primul a funcționat satisfăcător în 1879. Deoarece patentul pentru motorul în patru timpi fusese deja obținut de Deutz Gasmotorenfabrik în 1877, motorul lui Benz folosea ciclul în doi timpi. Pe durata perfecționării motorului său, și Benz a obținut un număr de patente de bază, de exemplu pentru sistemul de control al turației motorului, iar pentru pornirea autovehiculelor utiliza noul sistem de aprindere prin baterie.
Cu ajutorul noilor săi parteneri și susținători financiari, precum și cu sprijinul băncilor, Karl și Bertha Benz au transformat compania într-o societate publică cu răspundere limitată, redenumind-o „Gasmotorenfabrik Mannheim”. Karl Benz nu deținea decât 5 procente din companie, iar când partenerii săi au încercat să îi influenteze proiectele, Benz a părăsit compania sa de început în 1883.
În același an, Benz a primit sprijin financiar din partea oamenilor de afaceri Max Rose și Friedrich Wilhelm Esslinger. În octombrie 1883 acestia au înființat Benz & Co. Rheinische Gasmotorenfabrik.
Numărul angajaților s-a ridicat rapid la 25 și au apărut avizele de construcție a motoarelor cu gaz. Benz își putea concentra acum întreaga energie asupra dezvoltării motoarelor auto. Având o siguranță financiară, a început să proiecteze un autovehicul complet în care urma să integreze un motor pe benzină în patru timpi. Pe de altă parte, concurentul său Daimler integra primul său motor într-o caleașcă. În 1886, Karl Benz și-a patentat autovehiculul și a prezentat publicului primul „Benz Patent-Motorwagen” (automobil patentat de Benz).
Gottlieb Daimler a murit în 1900 și nu a apucat să fie martorul extraordinarului succes al invenției sale. Karl Benz, pe de altă parte, a avut șansa de a urmări explozia motorizărilor și realizările supreme ale inspirației sale. A murit pe 4 aprilie 1929 în locuința sa din Ladenburg. Astăzi, casa este sediul „Fundatiei Karl Benz și Gottlieb Daimler” și găzduieste o serie întreagă de evenimente.