Colecționarea timbrelor duce la descoperirea unui univers fascinant

Primul timbru din lume.

Filatelia implică mult mai mult decât simpla colecționare a micilor bucăți de hârtie cu margini perforate, dantelate sau nedantelate, care rar se mai lipesc astăzi pe scrisori sau vederi. Cei pasionați de acest hobby reușesc să lege prietenii și să își îmbogățească cunoștințele.
Un timbru atrage privirea prin frumusețea desenului, a culorilor și a tehnicilor de tipărire, dar poate dezvălui și multe detalii despre evenimente, persoane și locuri.
Înainte de apariția mărcii poștale, costurile livrării scrisorilor erau suportate de destinatar.

Cel mai scump timbru din lume.

Crearea primelor mărci poștale a revoluționat serviciile poștale, deoarece rolul de bază al timbrelor este acela de a preplăti un serviciu poștal. Mărcile poștale îndeplinesc trei roluri principale: sunt o chitanță cu o valoare specifică pentru preplata unui serviciu poștal, sunt un mijloc de promovare a unui anumit subiect și sunt piese de colecție.
Valoarea unui timbru pentru colecționari este cu totul altă. Cele mai valoroase și mai rare timbre sunt cele cu erori de tipar.

Cel mai rar timbru din lume.

Prima emisiune de mărci poștale a avut loc la 6 mai 1840 și prezenta portretul reginei Victoria. Cel mai scump timbru din lume este suedezul „Treskilling Yellow” și își datorează valoarea unei erori de culoare. A fost emis în 1855 și a fost vândut în 1996 pentru suma de 1.429.000 de lire sterline, iar mai târziu, în 2010, pentru suma de 2,3 milioane de dolari. Cel mai rar timbru este „Centul British Guyana” din 1856. Se crede că au fost tipărite exemplare puține, iar în prezent se estimează că mai există doar câteva exemplare autentice supraviețuitoare. Unul dintre aceste exemplare a fost vândut la o licitație în 2014 pentru suma de 9,5 milioane de dolari, stabilind astfel un record pentru cel mai scump timbru vândut vreodată. Ulterior a fost revândut pe 8 iunie 2021 cu doar 8,307 milioane de dolari americani.
Cu siguranță, dacă ne veți urmări în continuare, vă vom dezvălui și alte curiozități și recorduri din lumea filateliei.

Ziua timbrului austriac

Ziua mărcii poștale austriece a fost marcată pe 14 septembrie 2022 prin punerea în circulație a unui timbru special (semi-poștal) cu suprataxă cu nominalul de 3,50 + 1,75 euro. Atenția machetatoarei Anita Kern s-a concentrat pe două elemente, ambele din 1913, ceea ce aduce o atmosferă retro compoziției grafice.
Oficiile poștale locale austriece au fost pionieri în utilizarea vehiculelor comerciale electrice pentru serviciile de livrare și distribuție. Într-o publicație din 20 iunie 1913, Consiliul Central pentru Serviciile Poștale, Telefonice și Telegrafice Imperiale a raportat că erau douăzeci și nouă de vehicule de acest tip pe stradă. Imaginea reprodusă pe timbrul din acest an prezintă un model Daimler.
Tot din 1913 face parte și timbrul cu valoarea nominală de 30 de heller tipărit tipărit pe hârtie simplă fără filigran. Marca respectivă, machetată de Koloman Moser, prezintă un portret al lui Franz Joseph din 1848 când a devenit împărat, și aparține seriei dedicate celor șase decenii de la urcarea la tron, lansată în 1908 și extins apoi în mai multe etape și tiraje succesive.
Alte caracteristici tehnice ale timbrului sunt: dimensiune: 42 x 33,5 mm, datelură în pieptene având 14¼ x 13¾ unități și un tiraj de 132.000 exemplare imprimat în coli de 6 mărci.

Ce este filatelia?

Filatelia poate fi definită ca studiul şi colecţionarea produselor filatelice, în special a timbrelor. Dar filatelia înseamnă mai mult decât o simplă preocupare pentru frumos. Provocare, informaţie, prietenie şi amuzament sunt doar câteva din caracteristicile unuia dintre cele mai populare hobby-uri din lume, filatelia. De peste 150 de ani, colecţionarea timbrelor este una din preocupările familiilor regale, vedetelor de film, celebrităţilor din lumea sportului şi a altor persoane din viaţa publică. Filatelia este un hobby foarte personal, iar popularitatea sa este determinată de faptul că este flexibil faţă de necesităţile colecţionarului. 

Înainte de apariţia mărcii poştale, costurile livrării scrisorilor erau achitate de destinatar. Realizarea primelor mărci poştale a revoluţionat serviciile poştale deoarece  funcţia de bază a timbrelor o reprezintă plata în avans a unui serviciu poştal. De-a lungul timpului, această funcţie s-a diversificat, dar se bazează pe acelaşi principiu. 

Mărcile poştale îndeplinesc trei roluri principale: chitanţă cu o anumită valoare pentru o plată în avans a unui serviciu poştal, mijloc de celebrare şi promovare a patrimoniului naţional şi piesă de colecţie. Dar mai presus de orice, marca poştală este un veritabil ambasador al istoriei, culturii şi civilizaţiei umane, deoarece, forma şi funcţia sa îi conferă libertate de  mişcare şi posibilitatea de a transmite informaţii în toate colţurile lumii. Timbrul capătă valoare în ochii privitorului fiind totodată o plăcere pentru ochi, prin frumuseţea desenului, a culorii şi a tehnicii de tipărire dar şi un studiu al istoriei, culturii şi civilizaţiei întregii lumi, deoarece îţi poate dezvălui detalii despre evenimente, persoane şi locuri, dar mai ales drumul parcurs de un plic până la destinaţie. 

Primul timbru din lume a apărut în Marea Britanie şi s-a numit Penny Black. Optsprezece ani mai târziu, la 15 iulie 1858 a apărut prima emisiune de mărci poştale româneşti intitulată Cap de bour. Emisiunea a fost tipărită în Moldova şi reproduce semnul heraldic de pe stema statului. Prima emisiune de mărci poştale din spaţiul românesc este formată din patru valori: 27, 54, 81 şi 108 parale. 

Colecţionarea mărcilor poştale a avut un puternic impact în ţara noastră. Acest hobby european a ajuns în spaţiul românesc în jurul anului 1865, în perioada de domnie a lui Alexandru Ioan Cuza. În acea perioadă, colecţionarii individuali sau comercianţii de tutun vindeau primele noastre mărci poştale: Cap de Bour, Principatele Unite sau Cuza. Nevoia de comunicare între colecţionarii de timbre a dus la organizarea lor în diverse societăţi şi cluburi filatelice, acestea având o activitate intensă, în special la începutul secolului al XX-lea. Astăzi, timbrul reprezintă, alături de drapel, imn, stemă şi monedă unul dintre simbolurile noastre naţionale.