Magia poveștii „Mog, Pisica Uituca” de Judith Kerr

„Mog, pisica uitucă” (Mog the Forgetful Cat) este o carte minunată pentru copii scrisă de autoarea și ilustratoarea britanică Judith Kerr. Această carte îndrăgită a captivat inimile copiilor și ale părinților deopotrivă, devenind un clasic al literaturii pentru copii. Povestea aduce în prim-plan aventurile amuzante și încântătoare ale pisicii Mog, personajul principal, și ne oferă o perspectivă unică asupra lumii văzută prin ochii unei pisici ușor uituce.

„Mog, pisica uitucă” ne introduce în viața familiei Thomas, care locuiește împreună cu pisica lor de casă, Mog. Deși Mog este o pisică adorabilă, ea este cunoscută pentru ușoara ei uitucenie. În timpul poveștii, asistăm la aventurile neașteptate în care se implică Mog și la modul în care familia Thomas reușește să gestioneze situațiile comice generate de uitucenia ei. De la confuzii în bucătărie până la întâlniri cu alte animale din cartier, Mog transformă fiecare zi într-o aventură plină de amuzament și surprize.

Pisica Mog este personajul principal al cărții și punctul central al poveștii. Cu personalitatea ei drăgălașă și uitucă, Mog reușește să aducă zâmbete pe fețele cititorilor. Familia Thomas, formată din părinți și copii, este prezentată ca o familie iubitoare și deschisă, care îl acceptă pe Mog așa cum este și găsește mereu soluții la problemele create de uitucenia ei.
Pe lângă umorul și farmecul său, cartea „Mog, pisica uitucă” transmite un mesaj puternic despre acceptare și iubire necondiționată. Judith Kerr ne arată că fiecare individ, indiferent de defectele sale, merită să fie iubit și apreciat așa cum este. De asemenea, povestea ne încurajează să ne bucurăm de momentele neașteptate și să găsim bucurie și amuzament în situațiile aparent obișnuite.
„Mog, pisica uitucă” a fost publicată pentru prima dată în anul 1970 și a câștigat rapid popularitate printre cititorii de toate vârstele. Ilustrațiile frumos realizate de Judith Kerr aduc la viață personajele și atmosfera cărții, captivându-i pe cititori și imprimându-se în imaginația lor. Cartea a devenit un bestseller și a fost tradusă în numeroase limbi, continuând să aducă bucurie și zâmbete în casele copiilor din întreaga lume. Ediția în limba română a fost tradusă de către Domnica Drumea și a apărut la editura Pandora în anul 2016.
„Mog, pisica uitucă” rămâne o poveste fermecătoare și adorată de copii și părinți deopotrivă. Prin aventurile sale amuzante și prin mesajul său despre acceptare și iubire necondiționată, Judith Kerr ne îndeamnă să privim lumea prin ochii inocenți și uituci ai pisicii Mog. Cartea reprezintă o comoară în literatura pentru copii, aducând bucurie, râsete și învățăminte prețioase pentru toți cei care o descoperă.

Povestea captivantă a cărții „Tigrul care a venit la ceai” de Judith Kerr

„Tigrul care a venit la ceai” este o poveste fermecătoare pentru copii scrisă de autoarea și ilustratoarea britanică Judith Kerr (1923-2019). Această carte îndrăgită a devenit un clasic al literaturii pentru copii, captivând generații întregi de cititori cu aventurile sale pline de imaginație și surprize.

Povestea urmărește viața unei familii obișnuite, compusă din Sophie, mama și tatăl ei. Într-o după-amiază obișnuită, un tigru a bătut la ușa casei. În loc să se comporte ca un animal sălbatic, tigrul se alătură familiei la ceai și începe să mănânce și să bea tot ce se află în cămară. În timp ce povestea avansează, se desfășoară o serie de întâmplări amuzante și neașteptate. Astfel, „Tigrul care a venit la ceai” devine o experiență memorabilă pentru toți cei implicați.

Sophie, eroina principală a poveștii, este o fetiță curioasă și plină de imaginație. Mama și tatăl lui Sophie sunt părinți iubitori și înțelegători, care încearcă să facă față situației neobișnuite cu tigrul într-un mod amuzant și prietenos. Tigrul însuși devine un personaj adorabil și carismatic, captând inima cititorilor cu apetitul său neobosit și comportamentul său jucăuș.

Pe lângă plăcerea de a citi despre aventurile fascinante ale tigrului la ceai, cartea lui Judith Kerr transmite și un mesaj de acceptare și bucurie în fața neașteptatului. Povestea ne învață că uneori, cele mai memorabile și pline de satisfacții experiențe pot apărea în cele mai neașteptate momente. De asemenea, „Tigrul care a venit la ceai” promovează imaginația, creativitatea și deschiderea către noi experiențe.
„Tigrul care a venit la ceai” a fost publicată pentru prima dată în anul 1968 și a câștigat rapid popularitate în rândul copiilor și părinților din întreaga lume. Stilul ilustrațiilor lui Judith Kerr, pline de culoare și detalii adorabile, completează perfect povestea și adaugă un farmec aparte. Cartea a fost tradusă în numeroase limbi și a inspirat adaptări teatrale și televizate, captivând și mai multe generații cu povestea sa minunată. Ediția în limba română a fost tradusă de către Luminiţa Gavrilă și a apărut la editura Pandora M în 2017. Cartea poate fi împrumutată pentru lectură în cadrul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” din Baia Mare, având cota 087.5/K36.
„Tigrul care a venit la ceai” rămâne o poveste încântătoare și de neuitat, care continuă să încânte și să inspire copiii din întreaga lume. Judith Kerr a creat un univers magic în care cititorii sunt invitați să descopere aventura, prietenia și bucuria în cele mai neașteptate locuri și momente. Această carte remarcabilă ne amintește de puterea poveștilor de a ne transporta în lumi fantastice și de a ne lăsa cu un zâmbet pe buze.

Cărți și timbre: Vântul prin sălcii

Vântul prin sălcii (The wind in the willows) a cunoscut o notorietate instantanee, fiind publicat în douăzeci și cinci de ediții în numai două decenii de la apariție. Însă, în ciuda succesului cărții, Kenneth Grahame nu a încercat niciodată să scrie o continuare a acesteia.
Romanul ne introduce în lumea magică a copilăriei autorului, în care timidul, dar aventurierul Sobol, istețul, curajosul și boemul poet Șoarece-de-apă, ursuzul, devotatul și respectatul Bursuc, împreună cu nesăbuitul și înfumuratul Broscoi vor descoperi atât aventura, cât și savoarea unei vieți trăite în deplină armonie cu natura. Cartea are la bază poveștile pe care Kenneth Grahame i le spunea fiului său, iar personajele principale sunt inspirate de apropiați ai autorului. 

De exemplu, firea capricioasă și încăpățânată a fiului său   l-a inspirat în crearea lăudărosului Broscoi, iar prietenosul Sobol a fost inspirat chiar de scriitorul și bunul său prieten Sir Arthur Quiller-Couch.
Este o carte care vorbește celor mici și mari, deopotrivă, despre prietenie și loialitate, dar și despre bucuria simplă a unei vieți liniștite care se desfășoară în ritmul naturii.

Marca poștală britanică pe care am ales-o ca referință pentru povestea noastră are valoarea nominală de 10½p, a fost pusă în circulație în anul 1979 și face parte din emisiunea „Anul copilului”.

Cărți și timbre: De la Pământ la Lună

De la Pământ la Lună (în franceză De la Terre à la Lune) este un roman științifico-fantastic umoristic scris de Jules Verne în 1865. Scrierea este una dintre cele mai vechi din acest gen. Romanul descrie povestea unui președinte al unui club de arme din Baltimore după Războiul Civil American, a rivalului său, un producător de arme din Philadelphia și a unui francez care a construit o enormă navă spațială / armă numită Columbiad în formă de obuz care va fi lansată în spațiu spre Lună. 

Povestea este, de asemenea, notabilă pentru că Verne a încercat să facă unele calcule surprinzător de apropiate de cele reale, mai ales având în vedere lipsa totală a oricăror date cu privire la subiect în acel moment. Cu toate acestea, scenariul s-a dovedit a fi impracticabil în condiții de siguranță pentru călătoria în spațiu cu echipaj uman deoarece necesită un timp mai lung pentru a atinge viteza de evadare cu limitarea accelerației la limitele suportabile pentru pasageri. Personajul Michel Ardan din roman a fost inspirat de Félix Nadar.
De la Pământ la Lună formează prima parte a unei aventuri încheiate cu În jurul Lunii. Cele două romane constituie un tot unitar, ceea ce a făcut ca multe dintre traducerile în limba română să le includă în același volum, ca două părți ale aceluiași roman. Mai multe personaje ale seriei, printre care trioul care conduce Gun Club-ul, reapar în romanul Întâmplări neobișnuite, publicat douăzeci de ani mai târziu, fără un succes deosebit și redescoperit în 1975. 

Marca poștală aleasă pentru a ilustra romanul prezentat astăzi are valoarea nominală de 200 de franci și a fost emisă de statul Moncaco pentru poșta aeriană (Scott #C45).

Cărți și timbre: Cinci săptămâni în balon

Cinci săptămâni în balon (în franceză Cinq semaines en ballon) este un roman scris de Jules Verne în 1863. El a fost publicat în format in-18 pe 31 ianuarie 1863, iar ediție mare in-8 (octavo) a fost pusă în vânzare pe 5 decembrie 1865.
Acesta este unul dintre primele romane ale lui Jules Verne și conține germenii „ingredientelor” operei viitoare, amestecând cu îndemânare intriga fecundă cu aventurile, întorsăturile de situație și descrierile tehnice, geografice și istorice. Cartea oferă o prezentare bună a explorărilor continentului african, incomplet cunoscut de către europeni la acea dată, dar străbătut de exploratorii care voiau să îi descopere secretele.

Succesul cărții este rapid, aducându-i lui Jules Verne liniștea financiară și un contract cu editura lui Jules Hetzel, care avea să publice multe dintre operele sale în următorii ani. 

Marca poștală care face trimitere la romanul vernian de astăzi a fost emisă în anul 1955 de către statul Moncao și are valoarea nominală de 1 franc (Scott #340). 

Cărți și timbre: Douăzeci de mii de leghe sub mări

20.000 de leghe sub mări (în franceză Vingt mille lieues sous les mers) este unul dintre cele mai cunoscute romane ale lui Jules Verne, apărut între 1869-1870. Opera a fost publicată inițial sub formă serializată în Magasin d'Éducation et de Récréation între 20 martie 1869 și 20 iunie 1870, primul volum fiind publicat în octombrie 1869. 

Din cauza Războiului franco-prusac din 1870, al doilea volum nu a fost publicat decât în luna iunie a anului 1870, marea ediție ilustrată fiind scoasă pe piață pe 16 noiembrie 1871.

Acesta este un fel de roman inițiatic, în care se împletesc elemente didactice, aventurile, imaginarul și confruntarea cu necunoscutul. În această carte, Jules Verne anticipează tehnologia submarinului, ale cărui modele primitive existau deja la data publicării romanului.
Verne a scris o continuare la acest roman, Insula misterioasă, în care furnizează mai multe detalii despre căpitanul Nemo (sau prințul Dakkar). 

Marca poștală (Scott #348) cu care am ales să ilustrăm romanul nostru a fost tipărit în Monaco în anul 1955 și are valoarea nominală de 25 franci monegasci.

Cărți și timbre: Kéraban Încăpățânatul

Kéraban Încăpățânatul (în franceză Kéraban-le-Têtu) este un roman de aventuri scris de Jules Verne. Romanul a fost serializat în Magasin d'Éducation et de Récréation între 1 ianuarie și 15 octombrie 1883, fiind publicat apoi în volum pe 15 noiembrie același an.
Kéraban este un negustor turc care trăiește în Istanbul. Într-o zi, invitându-l pe partenerul său de afaceri olandez la cină în locuința sa situată de cealaltă parte a strâmtorii Bosfor, află că s-a instituit un impozit pentru fiecare traversare cu barca a strâmtorii. Ultragiat de o asemenea decizie, Kéraban refuză să plătească impozitul și alege în schimb să înconjoare Marea Neagră pentru a ajunge la locuința sa.
După ce supraviețuiește atacului unor mistreți, grupul ajunge la Odesa. Aici, Kéraban îl vizitează pe nepotul lui, Ahmet, care este pe punctul de a se căsători cu Amasia, fiica bancherului Selim. Kéraban îl roagă pe Ahmet să-l însoțească la Scutari, dar, la scurt timp după plecarea lor, Amasia este răpită de căpitanul Yarhud. La granița dintre Rusia și Turcia călătorii descoperă că linia de cale ferată a fost distrusă, dar Kéraban reușește să traverseze folosind căruțe.

În apropierea unui far, Ahmet salvează două femei care supraviețuiseră unui naufragiu. Una dintre ele este Amasia, pe care Yarhud o furase pentru a o duce într-un caravanserai. Grupul îi demască pe răpitori și, în continuare, îl angajează ca ghid pe Scarpante, fără a ști că acesta este un bandit. Ghidul îi convinge să părăsească ruta de coastă și să se avânte prin munții din Anatolia. Acolo, grupul este atacat noaptea de bandiți, dar reușește să scape, omorându-i în conflict pe Yarhud și Scarpante.
Ajuns înapoi în Istanbul, Kéraban află că nunta dintre Ahmet și Amasia poate avea loc doar în partea europeană a orașului. Din nou, refuză să plătească taxa pentru traversarea cu barca a Bosforului, folosind în schimb o roabă împinsă pe deasupra apei, pe o frânghie lungă de 1.300 de metri. Nunta are loc, spre bucura tuturor, iar partenerul olandez al lui Kéraban primește plăcuta veste că soția sa - despre care credea că murise - trăiește și vine să îl viziteze. 

Marca poștală aleasă (CMPR #6105, Michel #RO 5922, Stamp Number #RO 4718, Stanley Gibbons #RO 6504, WADP Numbering System - WNS #RO025.05) care face referire la acest roman este cap de serie al emisiunii „Centenarul Jules Verne” (LP #1678) apărut pe data de 29 martie 2005.

Cărți și timbre: Claudius Bombarnac

Claudius Bombarnac este un roman de Jules Verne apărut în 1892. El a fost serializat în revista Le Soleil între 10 octombrie și 7 decembrie, apoi în volum pe 21 noiembrie același an.
Reporterul Claudius Bombarnac este însărcinat de publicația Secolul XX să urmărească traseul trenului Marele Transasiatic, care leagă Uzun Ada, Turkestan și Peking. În această călătorie el este însoțit de o serie de personaje interesante, printre care unul care încearcă să bată recordul de viteză la înconjurul Pământului și un pasager clandestin.
Claudius speră că unul dintre indivizii care îl însoțesc va deveni eroul relatării sale, așa încât articolul său să nu fie doar un jurnal de călătorie plicticos. 

El nu este deloc dezamăgit atunci când trenului i se alătură un vagon special păzit de trupe înarmate, despre care se spune că transportă rămășițele unui mare mandarin. Marele mandarin se dovedește a fi un important transport de marfă plecat din Persia către China. Din nefericire însă, trenul este nevoit să călătorească printr-o mare parte a Chinei care este controlată de hoți fără scrupule.
Înainte de sfârșitul călătoriei sale, Claudius își găsește eroul. 

Marca poștală (CMPR #6104, Michel #RO 5921, Stamp Number #RO 4717, Stanley Gibbons #RO 6503, WADP Numbering System - WNS #RO024.05) care face trimitere la romanul nostru a fost emisă în anul 2005 și are valoarea nominală de 47.000 lei.

Cărți și timbre: Pilotul de pe Dunăre

Pilotul de pe Dunăre (în franceză Le Pilote du Danube) este un roman scris de Jules Verne, publicat pentru prima dată în 1908 de Editura Hetzel.
Este vorba de un roman postum al lui Jules Verne, al cărui titlu original dat de autor era "Le beau Danube jaune" (în română Frumoasa Dunăre galbenă), cu referire la valsul lui Strauss ("Dunărea albastră"), și pe care fiul său Michel, moștenitorul operei literare, îl va redenumi cu un nume mai comercial. Valsul lui Strauss este evocat în primele capitole în contradicție cu culoarea apei fluviului Dunărea, de-a lungul căruia navighează personalul principal, Ilia Bruș.

Romanul a fost publicat în formă de foileton în Le journal din perioada 24 septembrie - 2 noiembrie 1908 și ulterior într-o ediție dublă cu "Goana după meteor" la 15 noiembrie 1908. Prima traducere în limba română a apărut în anul 1985 la Editura Ion Creangă din București și a fost realizată de Maria Brăescu. 

Marca poștală (CMPR #6103, Michel #RO 5920, Stamp Number #RO 4716, Stanley Gibbons #RO 6502, WADP Numbering System - WNS #RO023.05) românească care face referire la romanul vernian are valoarea nominală de 21.000 lei și face parte din emisiunea „Centenarul Jules Verne” (LP #1678) apărută pe data de 29 martie 2005.

Cărți și timbre: Castelul din Carpați

Castelul din Carpați (în franceză Le Château des Carpathes) este un roman de anticipație publicat de Jules Verne în 1892, dar a cărui scriere fusese finalizată în 1889. El a fost publicat pentru prima dată în formă de foileton în Magasin d’éducation et de récréation în perioada 1 ianuarie - 15 decembrie 1892 și integral la sfârșitul anului 1892 de Editura Hetzel.
Acțiunea romanului se petrece în majoritate în Munții Carpați din Transilvania. 

Marca poștală care face referire la romanul vernian face parte din emisiunea „Centenarul Jules Verne” (LP #1678) pusă în circulație la data de 29 martie 2005 de către Poșta Română. Timbrul (CMPR #6102, Michel #RO 5919, Stamp Number #RO 4715, Stanley Gibbons #RO 6501, WADP Numbering System - WNS #RO 022.05), cu valoarea nominală de 19.000 lei, este primul din această serie, și a fost tipărit într-un tiraj de 346.528 exemplare. Dimeniunea acestuia este de 33 x 48 mm și a fost machetat de către Walter Riess, fiind paginat în coli finite de câte 32 de mărci și în bloc de patru mărcu și patru viniete (119 x 116 mm). De asemenea, au fost realizate 650 de FDC-uri cu marca poștală și alte 650 de exemplare echipate cu blocul emisiunii.

Cărți și timbre: Dafin Împărat

Pe data de 20 aprilie 1995 era pusă în circulație emisiunea de mărci poștale „Basme populare” (LP #1375) machetată cu dibăcie de către Ioana Pârvan. Timbrul cu valoarea nominală de 635 lei (CMPR #5261, Michel #RO 5082, Stamp Number #RO 3996, Yvert et Tellier #RO 4242, Stanley Gibbons #RO 5705) este cap de serie al emisiunii și a fost tipărit în 200.000 exemplare și ilustrează povestea lui Dafin Împărat.

Dafin, în căutarea doamnei Chiralina merge la bușteanul Ielelor, care se preface în căruță cu doisprezece cai de foc și care se înalță la palatul Chiralinei. Apoi, din nou busteanul este făcut în car, cu care Dafin, Afin și Chiralina fug. 

Prin ce întâmplări mai trec cei trei și cu ce alte personaje fantastice se întâlnesc vă las pe voi să (re)descopriți citind povestea.

Cărți și timbre: Feciorul Împăratului Roşu

„Feciorul Împăratului Roşu și Împărăteasa Fără - de - Moarte” este o poveste din Banat, culeasă de Petre Uglişiu - Delapecica. Timbrul care face trimitere la această poveste minunată are valoarea nominală de 280 lei (CMPR #5259, Michel #RO 5080, Stamp Number #RO 3994, Yvert et Tellier #RO 4240, Stanley Gibbons #RO 5703) și face parte din emisiunea „Basme populare” (LP #1375) apărută pe 20 aprilie 1995.

Cărți și timbre: Fata babei și fata moșneagului

Timbrul de astăzi face trimitere la „Fata babei și fata moșneagului”, un basm scris de Ion Creangă și publicat pentru prima dată în 1877.
În basm este vorba despre un moș și o babă care aveau două fete: una cuminte, a moșneagului, și alta obraznică și arțăgoasă, a babei. Într-o zi, fata blândă a fost alungată de acasă de către moș la porunca babei și a plecat în lume să își încerce norocul. Pe drum s-a întâlnit cu o fântânâ pe care a reparat-o, o cățelușă pe care a bandajat-o la lăbuță, un păr care era plin de viermi și pe care l-a curățit și u cuptor pe care l-a lipit. A ajuns la Sfânta Duminică, pentru care a muncit și astfel a putut să își aleagă un cufăr drept recunoștință. Ea l-a ales pe cel mai mic și a plecat acasă. Pe drum, cuptorul a servit-o cu plăcinte calde, părul i-a oferit fructe proaspete, fântâna - apă limpede și cățelușa niște mărgele. 

Invidioasă pe succesul ei, fata obraznică a babei a plecat și ea pe același drum. S-a întâlnit cu fântâna, cu cățelușa, cu părul și cu cuptorul, dar nu le-a ajutat. Ajunsă și ea la Sfânta Duminică, a muncit foarte puțin, dar a luat și ea un cufăr - pe cel mai mare, pe care s-a chinuit să îl târască până acasă. Ajunsă și ea la casa părintească, și-a deschis cufărul și din el au sărit fel de fel de lighioane care au înghițit-o și pe ea, și pe babă. Fata moșului a deschis și ea micuțul cufăr, unde a găsit bani și bogății. 

Marca poștală aleasă are valoarea nominală de 130 lei (CMPR #5257, Michel #RO 5078, Stamp Number #RO 3992, Yvert et Tellier #RO 4238, Stanley Gibbons #RO 5701), a fost machetată de către Ioana Pârvan și face parte din emisiunea apărută pe 20 aprilie 1995 intitulată „Basme populare” (LP #1375).

Cărți și timbre: Călin Nebunul

Întotdeauna mi-au plăcut poveștile. Mai ales când eroii sunt… Dar nu vreau să vă spun totul de la început, așa că…
…să luăm în considerare mai întâi sau să precizăm că printre proiectele literare diverse desfășurate de-a lungul vieții de Mihai Eminescu (în cea mai mare parte a lor publicate în revistele literare de răsunet din epoca sa, fără să primescă vreun onorariu) regăsim într-o paletă largă de genuri, specii, prelucrări, motive, literatura populară. Eminescu a fost între altele și un entuziast culegător de folclor și se pare că acest aspect generează o cheie de înțelegere importantă asupra operei sale literare.

Eminescu nu e numai un culegător pasionat de poezie populară, nu rămâne la simpla reproducere a materialului, ci își găsește în el izvor pentru imaginația lui creatoare. 

D. Murărașu

Nici nu împlinise douăzeci de ani când a înființat împreună cu alți colegi de generație cercul literar „Orientul”.  Între obiectivele acelei asociații a fost și acela de culegere a basmelor, poeziilor populare și a documentelor privitoare la istoria și literatura patriei. (vol. I, Literatura populară, 1979, Editura Minerva).
Călin Nebunul este basmul popular care a fost transcris de poet în caietul 2284 și transpus în versuri  – Călin (file de poveste) – începând din perioada studiilor de la Berlin – 1872-1874.

Timbrul (CMPR #5145, Michel #RO 4967, Stamp Number #RO 3906, Yvert et Tellier #RO 4146, Stanley Gibbons #RO 5601), cu valoarea nominală de 70 lei, care face referire la basmul nostru a fost machetat de către Val Munteanu și face parte din emisiunea „Basme populare românești” (LP #1339) apărută pe data de 8 aprilie 1994.

Cărți și timbre: Dănilă Prepeleac

„Dănilă Prepeleac” este o poveste scrisă de Ion Creangă și publicată la 1 martie 1876 în revista Convorbiri literare din Iași. Narațiunea are o temă cu origini în folclorul românesc și este structurată în jurul a două întâmplări. În prima parte, eroul țărănesc eponim, prezentat de autor ca fiind sărac, leneș și prostănac, își dovedește incompetența și lipsa de prevedere într-o serie de trocuri dezavantajoase, ceea ce face ca să obțină în final o pungă goală în schimbul unei perechi de boi. Cea de-a doua parte a textului prezintă aventurile lui Dănilă într-o pădure din apropierea satului, unde acesta se hotărăște să devină pustnic, neștiind că acel teritoriu era stăpânit de o oaste de diavoli. Confruntat cu aceasta, el supraviețuiește mai multor provocări prin păcălirea dracilor și, cu toate că își pierde un ochi din cauza blestemelor demonice, devine posesorul unei averi uriașe acordate de însuși Satan (Scaraoschi).

Povestea prezintă rolul experienței în viața omului și necesitatea depășirii cât mai multor încercări pentru a căpăta mai multă minte. Considerată o mostră de umor românesc din secolul al XIX-lea, „Dănilă Prepeleac” a atras atenția criticilor literari prin limbajul său ingenios și prin trăsăturile definitorii ale personajelor principale, preluând temele sale principale din folclorul european. Ea a inspirat, de asemenea, și alte lucrări, precum filmul omonim realizat în 1996 de regizorul moldovean Tudor Tătaru.

Marca poștală aleasă pentru azi este cap de serie al emisiunii „Basme românești” (LP #1066) apărută pe data de 30 noiembrie 1982. Având valoarea nominală de 5 lei (tiraj 250.000 buc.) timbrul (CMRP #4091, Michel #RO 3912, Stamp Number #RO 3099, Yvert et Tellier #RO 3409, Stanley Gibbons #RO 4742) a fost tipărit la tipar adânc (tifdruc), în 6 culori, pe hârtie cromo, dantelat 13¼, cu dimensiunea de 33 x 48 mm, în coală a câte 25 bucăți.

Cârți și timbre: Ileana Simziana

Ileana Simziana sau Ileana Sînziana este un basm cult scris de Petre Ispirescu.
A fost odată un împărat care era trist că nu avea un băiat. El avea trei fete. Merge fata cea mare la împărat și îl întreabă ce problemă are și îi spune că merge într-o călătorie ca să ucidă zmei doar să-l facă fericit. Atunci împăratul face un pod de cristal și se transformă în lup. Fata cea mare se sperie și se întoarce la palat. Așa s-a întâmplat și cu fata mijlocie care s-a speriat de lup. Merge fata mică în călătorie cu un cal bătrân, împăratul făcând din nou podul și transformându-se în lup. Fata îl învinge, apoi împaratul face un pod de argint și se transformă în leu, dar fata îl înfrânge iar. Împăratul face un pod de aur și se transformă într-un balaur cu douăsprezece capete. 

Fata învinge balaurul, rănindu-l, dar dându-și seama că era tatăl ei se despart. Fata ajunge la curtea „împăratului cel mare și tare” și acesta îi spune s-o salveze pe Ileana Simziana, fata lui, care fusese răpită de zmei. Fata o salvează, iar împăratul îi cere să o herghelie de iepe fermecate, fata reușind și această ispravă. Apoi Ileana Simziana îi cere fetei de împărat să aducă un vas de botez care era păstrat într-o bisericuță de peste apa Iordanului și era păzit de niște călugărițe care nu dormeau nici zi, nici noapte. Fata reușeste dar pustnicul care avea în grijă bisericuț se roagă la Dumnezeu și Îi cere că dacă făptașul este băiat să devină fată și invers, astfel că fata de împarat deveni un băiat. El se căsătorește cu Ileana Simziana și au trăit fericiți până la adânci bătrâneți. 

Scena luptei cu balaurul este ilustrată pe marca poștală cu valoarea nominală de 3 lei (CMPR #4091, Michel #RO 3911, Stamp Number #RO 3098, Yvert et Tellier #RO 3408, Stanley Gibbons #RO 4741, Unificato #RO 391) apărută în 1982. Cele 700.000 de timbre au fost tipărite în sistem tifdruc (tipar adânc), în șase culori, pe hârtie cromo, dantelat 13¼, cu dimensiunile de 33/48 mm și paginată în coli a câte 25 bucăți.

Cărți și timbre: Făt-Frumos din lacrimă

„Făt-Frumos din lacrimă” este un basm cult scris de Mihai Eminescu având ca sursă de inspirație basmul popular românesc. A fost publicat pentru prima dată în 1870 în revista Convorbiri literare, apoi în volumul postum Versuri și proză din 1890.
Ajunsă la bătrânețe și fără a avea urmași, o împărăteasă adresează rugăciuni pline de lacrimi Maicii Domnului. Aceasta îi dăruiește un copil, care a fost numit Făt-Frumos din lacrimă.
Tânărul crește repede și se dovedește a fi foarte viteaz. Ia decizia de a pleca în lume pentru a se lupta singur cu oștile inamice împărăției tatălui său. Ajunge la împărăția vecină, al cărui tănâr împărat îi devine frate de cruce și îi mărturisește că se teme de Mama-pădurilor, care făcea ravagii pe teritoriul său, ucigându-i supușii.

Făt-Frumos o așteaptă noaptea, se luptă cu ființa malefică, o învinge și o leagă în lanțuri, dar aceasta reușește să fugă astfel imobilizată.
Tânărul erou pleacă pe urmele acesteia și în drumul său cunoaște o fată frumoasă, Ileana, de care se îndrăgostește. Ulterior află că era chiar fata Mamei-pădurilor și din nou este nevoit să lupte cu aceasta. Reușește în final să o ucidă iar cei doi îndrăgostiți pleacă la împăratul cel tânăr, care la rându-i mărturisește că este îndrăgostit de fata Genarului, un om care trăiește vânând prin păduri.
După mai multe peripeții, Făt-Frumos reușește să o răpească pe fata Genarului.
Cei doi ajung la curtea împaratului cel tânăr și sunt primiți cu mare bucurie.
Fat-Frumos din lacrima se casatoreste cu Ileana fata Mamei-Padurilor iar prințul mai tânăr se căsătorește cu fata Genarului.

Basmul a fost imortalizat vizual de către Florin Ivănus pe marca poștală cu valoarea nominală de 1,50 lei (CMPR #4088, Michel #RO 3909, Stamp Number #RO 3096, Yvert et Tellier #RO 3406, Stanley Gibbons #RO 4739) din emisiunea „Basme românești” (LP #1066) apărută în 1982. Timbrul a fost tipărit în sistem tifdruc (tipar adânc), în șase culori, pe hârtie cromo, dantelat 13¼, cu dimensiunea de 33/48 mm, într-un tiraj de 1.200.000 exemplare paginate în coli a câte 25 de bucăți.

Cărți și timbre: Ursul păcălit de vulpe

Din 1880, când a fost tipărită prima dată, până astăzi, Ursul păcălit de vulpe de Ion Creangă rămâne una dintre acele povești care au intrat în conștiința populară pentru valoarea lor anecdotică.

Pornind de la imaginea vulpii care stă cu botul întins pe labe, epuizată după o noapte în care nu a reușit să găsească niciun pic de hrană, firul poveștii cooptează treptat un car tras de boi și încărcat de pește, un țăran săritor și un urs tare pofticios. Vulpea nu își trădează reputația de animal viclean, se alege cu o masă pe cinste și își umple vizuina cu provizii. Dar povestea nu ar fi completă fără farsa de neuitat pe care i-o pregătește ursului credul. 

Cei mici sunt invitați să descopere ițele încurcăturii create. Pentru ei, cartea se va transforma într-una dintre acele amintiri de neuitat ale copilăriei, odată ce o vor parcurge singuri, în timp ce învață să citească.

Povestea a fost ilustrată pentru prima dată pe o marcă poștală în anul 1982. Timbrul (CMPR #4087, Michel #RO 3908, Stamp Number #RO 3095, Yvert et Tellier #RO 3405, Stanley Gibbons RO #4738), cu valoarea nominală de 1 leu, face parte din frumoasa emisiune „Basme românești” (LP #1066) machetată de către Florin Ivănuș. Cele 1.500.000 de exemplare au fost tipărite la tipar adânc (tifdruc), în șase culori, pe hârtie cromo, dantelate, la dimensiuni de format 33 x 48 mm, în coli a câte 25 bucăți.

Cărți și timbre: Prâslea cel voinic și merele de aur

Povestea lui Prâslea cel voinic și merele de aur, spusă de Petre Ispirescu, este unul dintre cele mai frumoase basme populare românești, care a modelat, în timp, multiple generații de tineri cititori, oferindu-le modele morale absolute, dar și repere etice și estetice.

Prima marcă poștală aleasă pentru a ilustra cartea de astăzi este cea cu valoarea nominală de 50 de bani (CMPR #4086, Michel #RO 3907, Stamp Number #RO 3094, Yvert et Tellier #RO 3404, Stanley Gibbons #RO 4737) și face parte din emisiunea Basme românești (LP #1066) pusă în circulație la data de 30 noiembrie 1982.

Cornel Ivănuș, machetatorul seriei de timbre, a reușit pe cei 1.584 mm² să ilustreze cu talent momentul întâlnirii cu balaurul în livada cu merele de aur. Tirajul acestui timbru a fost de 1.500.000 exemplare și a fost tipărit la tipar adânc (tifdruc), în șase culori, pe hârtie cromo, în coli a câte 25 de bucăți, fiind dantelat 13¼.

Cea de a doua marcă poștală a apărut 13 ani mai târziu și face parte din emisiunea „Basme populare” (LP #1375). Timbrul, cu valoarea nominală de 500 de lei (CMPR#5260, Michel #RO 5081, Stamp Number #RO 3995, Yvert et Tellier #RO 4241, Stanley Gibbons #RO 5704) a fost machetat de Ioana Pârvan și are dimensiunile de 33 x 48 mm.

Cărți și timbre: Dl. Goe

Prin intermediul mărcii poștale de astăzi vă invităm în lumea lui Goe, așa cum ne-a fost ea zugrăvită de către I.L. Caragiale. Timbrul (CMPR #7268, Michel #RO 7080, Yvert et Tellier #RO 6021, Romfilatelia #RO 2107(4), WADP Numbering System - WNS #RO062.16) apărut în 2016 face parte din seria Personajele copilăriei (LP #2107) machetată de către Walter Riess.

În această schiţă autorul ne prezintă comportamentul unui copil răsfăţat. Acesta este dus de mama, mătuşa şi bunica lui la Bucureşti.
În tren, Goe face o mulţime de prostii. Mai întâi scoate capul pe fereastră şi îi zboară pălăria cu tot cu bilet. Apoi cade în nas iar după aceea se blochează în toaletă.
Goe trage şi semnalul de alarmă şi trenul se opreşte brusc, moment surprins și pe marca poștală aleasă. Ca să nu fie pedepsit, mam’mare se preface că doarme cu băiatul în braţe.
Goe ajunge la Bucureşti fără să fie pedepsit pentru poznele lui şi este în continuare răsfăţat de cele trei cucoane.

Minicoala cu 5 timbre + 1 vinietă (LA #2107b(4)