Victor Eftimiu a fost un poet, dramaturg, povestitor, traducator și academician român, care s-a născut pe 24 ianuarie 1889 în Boboshtice, Albania. Urmează primele clase primare în limba greacă, în comuna natală. Se stabilește la București în anul 1905, an în care publică și prima poezie în revista „Speranța”. Eftimiu obține cetățenia româna abia în anul 1919.
Colaborează cu versuri la revista Duminica, iar în 1907 îi apare prima poezie semnată Victor Efrimiu în revista Viața literară și artistică. În 1909 călătorește la Paris, unde scrie primele versuri din piesa „Înșir-te mărgărite”, sortită să marcheze, la București, în 1912, debutul unei cariere dramaturgice de succes.
În 1923 apare primul roman al lui Victor Efrimiu, intitulat „Tragedia unui comediant”. Un an mai târziu, pe scena Teatrului Național din Bucuresti are loc premiera tragediei Thebaida. Scriitorul primește în 1932 Premiul Național pentru Literatură, iar la 31 mai 1948 este ales membru titular al Academiei Române.
Victor Eftimiu este autorul a peste 140 de volume și a peste 40 de piese de teatru, multe dintre ele puse în scenă. A scris în total aproximativ 200.000 de versuri și 5.000 de articole literare. Dramaturgia scriitorului cuprinde: Meșterul Manole, Cocoșul negru, Omul care a văzut moartea, Inspectorul broaștelor, Marele duhovnic, Haiducii, Parada, Strămoșii, Crinul vieții.
Victor Eftimiu ocupa funcția de director al Teatrului Comedia în 1912. A fost director, în mai multe rânduri, al Teatrului Național din București și al celui din Cluj în 1927. Victor Eftimiu se stinge din viață pe 27 noiembrie 1972.
