Publicitate

Se afișează postările cu eticheta 5 noiembrie. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta 5 noiembrie. Afișați toate postările

05 noiembrie 2022

80 de ani de la sfârșitul celei de a doua bătălii de la El Alamein

La data de 5 noiembrie 1942 a luat sfârșit cea de-a doua bătălie de la El Alamein, bătălie în care trupele aliate au obținut o importantă victorie împotriva trupelor germane conduse de generalul Erwin Rommel, pe frontul nord-african al celui de-al Doilea Război Mondial. Victoria Aliaților a pus capăt proiectelor germane pentru cucerirea Egiptului, prin care se dorea controlul asupra Canalului de Suez și a câmpurilor petroliere din Orientul Mijlociu. Odată cu înfrângerea de la El Alamein va avea loc și sfârșitul expansiunii Axei în Africa, iar acest lucru s-a întâmplat după ce generalul Erwin Rommel a trimis un mesaj lui Adolf Hitler, în care explica că nu mai poate păstra poziția în această zonă și cerea permisiunea să se retragă. Rommel a primit în schimb ordinul să reziste pe poziții cu orice preț, iar în ciuda situației disperate, oamenii lui Rommel au continuat să lupte deși unități întregi au fost nimicite. În ultima instanță și în ciuda ordinelor lui Hitler, Rommel a ordonat retragerea trupelor spre vest, după ce pierduse până în acel moment aproximativ 75.000 de oameni, 1.000 de tunuri și peste 500 de tancuri și mașini blindate. Pentru a evita distrugerea totală a forțelor sale, el a cerut de la Mussolini ajutor în retragerea armatei sale în Tunisia, fiind convins că terenul din Tunisia permite organizarea unei noi ofensive împotriva Aliaților. Numai că la scurt timp, generalul Montgomery a ordonat Diviziei a 7-a blindată britanică să încerce ocolirea și încercuirea prin flanc a armatei lui Rommel, care slăbită de pierderile suferite, a fost forțată să se retragă și mai mult. Astfel, această nouă retragere va deschide   calea spre înfrângerea definitivă a Germaniei pe frontul nord-african.

05 noiembrie 2021

110 ani de la nașterea actorului și cântărețui american Roy Rogers

Roy Rogers, numele la naștere Leonard Slye, (n. 5 noiembrie 1911, Cincinnati, Ohio, SUA – d. 6 iulie 1998, Apple Valley⁠, California, SUA) a fost un cântăreț de muzică country și actor, care a fost cel mai bine cunoscut sub numele de „King of the Cowboys” jucând în numeroase westernuri între 1938 și 1953. În calitate de fondator al trupei Sons of the Pioneers, el a fost una dintre vedetele muzicii country. A apărut în peste 100 de filme și în numeroase episoade de radio și televiziune din The Roy Rogers Show. În multe dintre filmele și episoadele sale de televiziune, a apărut împreună cu soția sa, Dale Evans, cu Trigger, calul său de rasă Palomino, și ciobănescul german, Bullet. Rolurile sale timpurii au fost parțial necreditate, făcând parte din filmele colegului său, cântărețul cowboy Gene Autry. În aparțiile sale avea de obicei un acompaniator, adesea Pat Brady, Andy Devine, George „Gabby” Hayes sau Smiley Burnette. În ultimii ani, și-a „împrumutat” numele lanțului de francize al Restaurantelor Roy Rogers. 

03 noiembrie 2021

100 de ani de la înființarea Institutului „Cantacuzino”

Pentru a marca un secol de existență a Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”, instituție de interes strategic în domeniul asigurării stării de sănătate, Romfilatelia introduce în circulație vineri, 5 noiembrie 2021, emisiunea de mărci poștale 100 de ani, Institutul „Cantacuzino” (LP #2344).
Emisiunea, machetată de către George Ursachi, este alcătuită dintr-un timbru (48 x 33 mm) cu valoarea nominală de 9 lei (contravaloarea unei corespondențe prioritare internaționale cu greutatea de până în 50 de grame), pe care este redat portretul profesorului Ion Cantacuzino, un aspect al muncii sale, un microscop și un detaliu al fațadei clădirii Institutului Cantacuzino.
Emisiunea este completată de un plic prima zi (227 exemplare), care conține timbrul și o vignetă în care sunt ilustrați Regina Maria a României, alături de profesorul Ion Cantacuzino și Generalul Henri Berthelot, în timpul unei vizite la un spital, în anul Marii Uniri, 1918. Ilustrația tematică a plicului prima zi prezintă în facsimil Decretul semnat de Regele Ferdinand I la 1 aprilie 1921, prin care se înființa Institutul de Seruri și Vaccinuri „Dr. I. Cantacuzino”.

05 noiembrie 2020

140 de ani de la nașterea scriitorului român Mihail Sadoveanu

Mihail Sadoveanu (n. 5 noiembrie 1880, Pașcani, Principatele Unite – d. 19 octombrie 1961, Vânători-Neamț, Vânători-Neamț, Neamț, Republica Populară Română) a fost un scriitor, povestitor, nuvelist, romancier, academician și om politic român. Este unul dintre cei mai importanți și prolifici prozatori români din prima jumătate a secolului al XX-lea, având o carieră ce se întinde pe parcursul a cincizeci de ani. Este cunoscut mai ales pentru romanele sale istorice și de aventuri, deși autorul a creat pagini nemuritoare despre lumea țărănească din Moldova, despre natura României și a scris, de asemenea, reportaje și pagini memorialistice. Sadoveanu a fost unul din primii colaboratori ai revistei tradiționaliste Sămănătorul, înainte de a deveni un scriitor realist și adept al curentului poporanist reprezentat de revista literară Viața Românească. Opera sa se poate grupa în câteva faze care corespund unor direcții sau curente literare dominante într-o anumită epocă: o primă etapă sămănătoristă, cea de început, a primelor încercări, nuvele și povestiri, o a doua mitico-simbolică, din perioada interbelică (reflectată în romane precum Creanga de aur sau Divanul persian). În această etapă, acțiunea operelor sale are loc în general în regiunea istorică a Moldovei, cu teme preluate din istoria medievală și modernă timpurie a României, în romane precum Neamul Șoimăreștilor, Frații Jderi și Zodia Cancerului. Prin intermediul operelor precum Venea o moară pe Siret..., Baltagul și alte scrieri, Sadoveanu acoperă o mai mare perioadă de timp, ajungând până în istoria contemporană, în care abordează și alte stiluri precum romanul psihologic și naturalismul. Ultima etapă corespunde realismului socialist, în acord cu perioada socialist-comunistă la care Sadoveanu va adera ideologic.

05 noiembrie 2019

140 de ani de la moartea fizicianului englez James Clerk Maxwell

James Clerk Maxwell (n. 13 iunie 1831, Edinburgh, Regatul Unit – d. 5 noiembrie 1879, Cambridge, Regatul Unit) a fost un om de știință scoțian, activ în domeniul fizicii matematice. Cea mai notabilă realizare a sa a fost formularea teoriei clasice a radiațiilor electromagnetice, care reunește, pentru prima dată, electricitatea, magnetismul și lumina ca manifestări ale aceluiași fenomen. Ecuațiile lui Maxwell pentru electromagnetism au fost numite „a doua mare unire în fizică” după cea realizată de Isaac Newton.
În 1865, Maxwell a demisionat din funcția de la King's College, Londra, și a revenit la Glenlair cu Katherine. În lucrarea sa Despre figurile reciproce, cadre și diagrame de forțe (1870) a discutat despre rigiditatea diferitelor modele de grilă. El a scris manualul Teoria căldurii (1871) și tratatul Materie și mișcare (1876). Maxwell a fost, de asemenea, primul care a utilizat explicit analiza dimensională, în 1871.
În 1871, el a devenit primul profesor Cavendish de Fizică⁠ la Cambridge. Maxwell a fost însărcinat cu dezvoltarea Laboratorului Cavendish⁠, unde a supravegheat fiecare pas al procesului de construcție și de achiziție de aparatură. Una dintre ultimele mari contribuții ale lui Maxwell la știință a fost editarea (cu abundente note originale) a cercetării lui Henry Cavendish, din care a rezultat că Cavendish a cercetat, printre altele, chestiuni ca densitatea Pământului și compoziția apei.
Maxwell a murit în Cambridge de cancer abdominal pe 5 noiembrie 1879, la vârsta de 48 de ani. Mama lui murise la aceeași vârstă de același tip de cancer.
Maxwell este înmormântat la Parton⁠ Kirk, în apropiere de Castle Douglas⁠ în Galloway aproape de locul unde a crescut. Biografia extinsă Viața lui James Clerk Maxwell, scrisă de fostul său coleg de școală și prieten de o viață, profesorul Lewis Campbell⁠, a fost publicată în 1882. Operele lui complete au fost publicate în două volume de Cambridge University Press în 1890.
(Sursa: Wikipedia)

05 noiembrie 2018

105 ani de la nașterea actriței britanice Vivien Leigh

Vivien Leigh, Lady Olivier (n. 5 noiembrie 1913, Darjeeling, Bengalul de Vest, India – d. 8 iulie 1967, Londra, Regatul Unit) a fost o actriță engleză de film și de teatru. Este laureată a două premii Oscar, unul pentru interpretarea personajului Scarlett O'Hara din Pe aripile vântului (1939), iar cel de-al doilea pentru rolul Blanche DuBois din producția Un tramvai numit dorință (1951), pe care l-a interpretat și în teatru în West End din Londra.
Vivien Leigh a fost o actriță prolifică, ea colaborând adesea pe plan artistic cu soțul său, Laurence Olivier, care a regizat multe dintre filmele ce au făcut-o celebră. De-a lungul celor 30 de ani de carieră, actrița a interpretat roluri variate, începând de la eroinele comediilor lui Noël Coward și ale lui George Bernard Shaw, până la personaje din opere clasice ale lui William Shakespeare, precum Ofelia, Cleopatra, Julieta sau Lady Macbeth.
Leigh s-a simțit adesea limitată datorită frumuseții sale foarte apreciate, despre care credea că o împiedică în a fi luată în serios în cariera sa ca actriță. Sănătatea ei șubredă s-a dovedit a fi, însă, cel mai mare obstacol. Fiind afectată de tulburare bipolară de-a lungul perioadei adulte, Vivien Leigh a câștigat reputația unei persoane foarte dificile, acest lucru afectând serios o carieră care avea să cunoască și perioade de declin. Odată cu înaintarea în vârstă, actrița a fost slăbită de reveniri frecvente ale tuberculozei, boală diagnosticată pentru prima oară la mijlocul anilor '40. Leigh și Olivier divorțează în 1960, iar actrița continuă să apară periodic în diferite filme și piese de teatru, până la decesul său din cauza bolii, în anul 1967.

26 octombrie 2018

Înfiinţarea Grupării Carto-Filatelice 'Centenar 2018'

Asociația Filateliștilor din București a realizat o ștampilă aniversară dedicată înfiinţării Grupării Carto-Filatelice 'Centenar 2018' care va fi aplicată pe corespondența expediată luni, 05.11.2018, de la Oficiul Poștal 63 din București - cod postal 014880.
În urmă cu câteva zile vă anunțam și de realizarea unui plic filatelic, în tiraj limitat, dedicat aceluiași eveniment.
Pentru cine are posibilitatea, îl rog să-mi trimită o vedere cu ștampila prezentată.

24 octombrie 2018

Centenar 2018

Asociaţia Filateliştilor din Bucureşti va pune la dispoziţia amatorilor un plic filatelic dedicat înfiinţării Grupării Carto-Filatelice 'Centenar 2018', cu ocazia sărbătoririi Centenarului Marii Uniri, precum şi a 160 de ani de la emiterea primelor mărci poştale româneşti, celebrele 'Cap de Bour' (Moldova, 1858). Plicul va purta o ştampilă specială - cu data de 5 noiembrie 2018 - pe care este figurată sigla noii grupări care îşi va desfăşura activitatea cultural-educativ-recreativă, dar şi întâlnirile de schimb şi socializare între membrii săi, în fiecare duminică, într-o locaţie ce va fi comunicată celor interesaţi la data începerii activităţii, respectiv 5 noiembrie a.c. Deasemenea, Asociația aşteptă înscrierea de noi membri precum şi vizita filateliştilor şi cartofililor din alte asociaţii filatelice din ţară şi din străinătate. Aviz amatorilor: tirajul e limitat la 40 de exemplare! Pentru detalii și comenzi apelați la dl. Șerban Drăgușanu, ca de obicei!

Publicitate

Persoane interesate