Ziua Mondială a Cercetaşilor

Ziua Mondială a Cercetaşilor (în engleză World Scout Day) este sărbătorită în fiecare an pe data de 22 februarie. Această zi comemorează nașterea fondatorului mișcării cercetășești, Lordul Robert Baden-Powell, născut la 22 februarie 1857.
Scopul acestei zile este de a marca valorile, tradițiile și realizările mișcării cercetășești în întreaga lume, precum și de a încuraja tinerii să se implice în activitățile cercetășești. Această sărbătoare este sărbătorită de milioane de cercetași din întreaga lume, care organizează diverse activități și evenimente pentru a sărbători această ocazie.

Mișcarea cercetășească a fost fondată de Baden-Powell în Anglia în 1907, cu scopul de a dezvolta abilitățile și valorile tinerilor și de a promova încrederea în sine, responsabilitatea și spiritul de echipă. Mișcarea s-a răspândit rapid în întreaga lume și astăzi există milioane de cercetași activi în peste 160 de țări.

Prin activitățile lor, cercetașii își dezvoltă abilități practice și sociale, cum ar fi orientarea, supraviețuirea în natură, prim ajutorul, comunicarea și leadership-ul. Mișcarea cercetășească promovează, de asemenea, valorile de respect pentru natură, cooperare și toleranță față de diferite culturi și religii.
În fiecare an, evenimentul Ziua Mondială a Cercetașilor se concentrează pe o anumită temă pentru a evidenția un aspect important al mișcării cercetășești.

200 de ani de la nașterea poetului și eseistului american James Russell Lowell

James Russell Lowell (n. 22 februarie 1819 - d. 12 august 1891) a fost un poet, critic literar și diplomat american, care a aparținut grupării literare Fireside Poets.
A scris o lirică satirică, în care militează pentru aboliționism și susține cauza nordiștilor în războiul civil. A scris și poezii romantice în maniera lui John Keats și William Wordsworth.
A abordat și critica literară situându-se la nivelul celei europene contemporane, colaborând în publicații ca: The Pioneer, The Atlantic Monthly, North American Review.

Rase de câini

Câinele este cel mai popular animal de companie din lume şi nu degeaba este supranumit cel mai bun prieten al omului. Este unul dintre cele mai inteligente animale și abilitățile lui continuă să ne surprindă.
Câinii sunt animalele care se atașează cel mai mult de oameni și în majoritatea cazurilor sunt capabili să își sacrifice viața pentru a-și apăra stăpânul, dacă acesta se află în pericol.
De-a lungul timpului, câinii au fost parte din numeroase evenimente notabile. Operațiuni de salvare, misiuni în spațiu, dovezi de curaj, au avut ca protagoniștii câinii.
Romfilatelia dedică celor mai îndrăgite animale, prieteni ai omului, emisiunea de mărci poștale „Rase de câini”, aceasta înscriindu-se în lista celor mai apreciate tematici filatelice.
Ciobănescul Românesc Mioritic, reprezentat pe timbrul cu valoarea nominală de 3 lei, a fost selecționat dintr-o rasă naturală existentă în Munții Carpați, principalul motiv fiind utilitatea. Datorită taliei sale mari, cu un corp bine dezvoltat, precum și aspectului său viguros și spectaculos, această rasă este foarte apreciată în România.
Ciobănescul Românesc Carpatin, ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 5 lei, este o rasă endemică prezentă în spațiul Carpato-Danubian. Câine de turmă, utilizat de secole de către păstorii români din Munții Carpați la paza turmelor, Ciobănescul Carpatinse remarcă prin atașamentul său instictiv și necondiționat față de stăpânul său.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 8,50 lei este reprezentat Ciobănescul Românesc de Bucovina, rasă naturală care s-a format în arealul Carpaților, în nord-estul României, în Bucovina. Rasa a beneficiat de o atenție specială în ceea ce privește selecția și ameliorarea, ceea ce a condus la existența tipului actual.
Ciobănesc Românesc Corb, reprezentat pe timbrul cu valoarea nominală de 12 lei, este o rasă naturală care s-a format în arealul Carpaților Meridionali și regiunile subcarpatice (Dâmbovița, Argeș, Prahova, Brașov). Deși aria sa de răspândire este relativ restrânsă, datorită calitaților sale, populația existentă este numeroasă.
Emisiunea de mărci poștale „Rase de câini” va fi disponibilă începând de vineri, 22 februarie 2019. Aceasta este completată de setul de 1 plic prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coală de 28 timbre și minicoală de 5 timbre, 1 vinietă și bloc de 4 timbre (perfor parțial).

230 de ani de la nașterea filosofului german Arthur Schopenhauer

Arthur Schopenhauer s-a născut pe 22 februarie 1788 la Danzig (astăzi Gdansk/Polonia), fiu al unui comerciant, care îl destinase și pe fiul său negustoriei. Împreună cu tatăl, face numeroase călătorii prin Europa. După moartea acestuia în 1809, începe mai întâi studiul medicinei la Universitatea din Göttingen, la care renunță pentru a se dedica studiului filozofiei. În 1811 pleacă la Berlin, unde audiază cursurile lui Friedrich Schleiermacher și ale lui Johann Gottlieb Fichte. Se transferă la Jena și, în 1813, obține titlul de Doctor în Filozofie cu dizertația „Cu privire la rădăcina cvadruplă a principiului rațiunii suficiente” (Über die vierfache Wurzel des Satzes vom zureichenden Grunde). În același an întâlnește la Weimar pe Goethe, cu care discută teoria acestuia asupra culorilor. În lucrarea apărută după aceea, „Despre vedere și culori” (Über das Sehen und die Farben, 1816), expune propria sa concepție în acest domeniu, în contradicție cu opiniile lui Goethe.
În 1819, primește însărcinarea de a ține cursuri la Universitatea din Berlin, unde preda și Hegel, care era în acel timp figura dominantă a filozofiei germane, acum criticat vehement de Schopenhauer. Opera principală a lui Schopenhauer, „Lumea ca voință și reprezentare” (Die Welt als Wille und Vorstellung, 1819) apare în același an. Predă ca docent la Universitatea din Berlin până în anul 1831, când, din cauza unei epidemii de holeră, a cărei victimă a fost Hegel, se refugiază la Frankfurt am Main, unde va trăi retras până la sfârșitul vieții ca filozof liber. Aici începe studiul filozofiei budiste și hinduiste precum și al misticilor creștinismului primitiv, fiind influențat în special de Meister Eckhart și Jakob Böhme. În acest timp îi apar lucrările „Voința în natură” (Über den Willen in der Natur, 1836), „Cele două probleme de bază ale eticii” (Die beiden Grundprobleme der Ethik, 1841), aforismele grupate în Parerga und Paralipomena (1851).
Schopenhauer moare în Frankfurt la 21 septembrie 1860.