Ziua pașaportului românesc

Ziua pașaportului românesc este sărbătorită în fiecare an pe 19 martie. Această zi este o ocazie de a marca importanța pașaportului românesc în ceea ce privește libertatea de mișcare și accesul la oportunități internaționale.
Pașaportul românesc este un document oficial emis de Guvernul României, care confirmă identitatea și cetățenia română a titularului său și îi permite să călătorească în străinătate. Acesta este un document esențial pentru călătoriile internaționale și permite titularului să își exercite drepturile și libertățile în orice colț al lumii.
Ziua pașaportului românesc este o ocazie de a reflecta asupra importanței acestui document și de a celebra libertatea de mișcare și accesul la oportunități internaționale pe care îl oferă.
Venind în întâmpinarea acestei sărbători de importanță națională, care în acest an va cădea într-o zi de duminică, în data de 14 martie 2023, Romfilatelia a lansat o nouă emisiune de mărci poștale numită „Ziua pașaportului românesc” (LP #2408), dedicată tuturor celor care iubesc să călătorească. Această emisiune este formată dintr-un timbru, un plic prima zi (disponibil în 161 de exemplare) și o carte poștală maximă (disponibilă în 266 de bucăți) pentru colecționarii de maximafilie.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 11 lei (36 x 36 mm), machetat de George Ursachi, se poate observa o grafică simbolică care ilustrează spațiul de liberă circulație - reprezentat prin globul pământesc - prezentat ca un glob didactic cu un suport desenat „în perfor”. Tricolorul românesc și un porumbel purtând un „pașaport” care figurează aripile păsării care duce în lume un mesaj al păcii și siguranței completează acest design. Elementele grafice sunt realizate cu cerneală vizibilă în UV, sugerând siguranța documentului, dar evidențiază și importanța pașaportului - libera circulație și aria de circulație.
Plicul prima zi conține o reproducere a unui pașaport românesc emis în 1887 și o fotografie a copertei pașaportului folosit în prezent de cetățenii României. Tirajul total al emisiunii a fost de 11.234 timbre, din care Compania Națională Poșta Română a „comandat” pentru francarea corespondenței 4.900 de mărci poștale.

125 de ani de la nașterea poetului Ion Barbu

Ion Barbu (născut Dan Barbilian; n. 19 martie 1895, Câmpulung, Regatul României – d. 11 august 1961, București, Republica Populară Română) a fost un poet și matematician român. Ca matematician este cunoscut sub numele Dan Barbilian. A fost unul dintre cei mai importanți poeți români interbelici, reprezentant al modernismului literar românesc.
Dan Barbilian era fiul judecătorului Constantin Barbillian (care și-a latinizat numele de familie inițial „Barbu”) și al Smarandei, născută Șoiculescu.
În anul 1919, Dan Barbilian începe colaborarea la revista literară Sburătorul, adoptând la sugestia lui Eugen Lovinescu, criticul cenaclului, ca pseudonim numele bunicului său, Ion Barbu. În timpul liceului îl cunoaște pe viitorul critic literar Tudor Vianu, de care va fi legat prin una din cele mai lungi și mai frumoase prietenii literare.
Debutul său artistic a fost declanșat de un pariu cu Tudor Vianu. Plecați într-o excursie la Giurgiu în timpul liceului, Dan Barbilian îi promite lui Tudor Vianu că va scrie un caiet de poezii, argumentând că spiritul artistic se află în fiecare. Din acest "pariu", Dan Barbilian își descoperă talentul și iubirea față de poezie. Dan Barbilian spunea că poezia și geometria sunt complementare în viața sa: acolo unde geometria devine rigidă, poezia îi oferă orizont spre cunoaștere și imaginație.
Criticul și prietenul său Tudor Vianu îi consacră o monografie, considerată a fi una dintre cele mai complete până în ziua de azi. Una din cele mai cunoscute poezii a autorului, După melci, apare în 1921 în revista Viața Românească. Tot în acest an pleacă la Göttingen (Germania) pentru a-și continua studiile. După trei ani, în care a făcut multe călătorii prin Germania, ducând o viață boemă, se întoarce în țară.

160 de ani de când a avut loc, la Paris, premiera operei „Faust” de Charles Gounod

Faust este o operă în cinci acte (7 tablouri). Muzica este compusă de Charles Gounod pe un libret de Jules Barbier și Michel Carre (după drama „Faust” a lui Johann Wolfgang von Goethe).
Premiera operei a avut loc la 19 martie 1859, la „Théâtre Lyrique” din Paris.
Durata operei: cca 3 ore.
Charles Gounod a mai compus numeroase lucrări vocale, instrumentale și simfonice, precum și compoziții religioase, fiind și un scriitor talentat (studiu de muzicologie asupra operei "Don Giovanni" de Wolfgang Amadeus Mozart și cartea autobiografică "Memoriile unui artist").
Dintre lucrările sale vocale se remarcă geniala compoziție „Ave Maria”, o melodie suavă, suprapusă primului Preludiu din "Clavecinul bine temperat" de Johann Sebastian Bach.

60 de ani de când a fost creat Parlamentul European, ca for consultativ al Uniunii Europene

Parlamentul European este o instituție legislativă a Uniunii Europene (UE) aleasă prin scrutin direct o dată la cinci ani. Împreună cu Consiliul Uniunii Europene (Consiliul) și cu Comisia Europeană, exercită puterea legislativă a UE. A fost descrisă (chiar de eurodeputați) ca fiind una dintre cele mai puternice legislative din lume. Parlamentul este compus din 751 de membri, care reprezintă al doilea cel mai mare electorat democratic în lume (375 milioane de votanți eligibili în 2009).
Începând cu anul 1979 este ales direct, o dată la 5 ani, prin alegeri generale, libere și secrete. Însă, prezența la vot pentru alegerile Uniunii Europene au scăzut la fiecare alegere consecutiv din acel an, și au fost sub 50% din 1999. Prezența la vot în 2009 a fost de 43% din totalul votanților europeni, variind de la 90% în Luxemburg și Belgia (unde este folosit votul obligatoriu) până la 20% în Slovacia; în 18 din 27 de state membre (în 2009) a fost de sub 50%.
Deși Parlamentul European are puterea legislativă pe care Consiliul și Comisia nu o posedă, acesta nu are controlul formal asupra inițiativei legislative, cum de altfel majoritatea parlamentelor naționale al membrilor Uniunii o au. Parlamentul este „prima instituție” a UE (menționată în tratate, având precedent ceremonial peste toate celelalte organe de autoritate la nivel european), și împarte în mod egal puterile legislative și cele bugetare cu Consiliul (cu excepția câtorva domenii în care se aplică procedurile legislative speciale). Are, de asemenea, controlul asupra bugetului UE. În cele din urmă, Comisia Europeană, organul executiv al UE, răspunde în fața Parlamentului. În special, Parlamentul alege președintele Comisiei, și aprobă (sau respinge) numirea întregii Comisii. Poate forța, ulterior, Comisia (consiliul de comisari europeni) să demisioneze prin adoptarea unei moțiuni de cenzură.
Președintele Parlamentului European este Antonio Tajani, ales în 17 ianuarie 2017.
Ultimele alegeri la nivel european au fost alegerile din 2014. Parlamentul European are trei sedii oficiale – Bruxelles (Belgia), Luxemburg și Strasbourg (Franța).
Luxemburg este sediul birourilor administrative („Secretariatul General”). Reuniunile întregului Parlament („sesiunile plenare”) au loc la Strasbourg și la Bruxelles. Reuniunile comisiilor au loc la Bruxelles.