Pupezele eurasiatice care trăiesc și în România (Upupa epops) sunt păsări distinctive, recunoscute pentru creasta lor spectaculoasă, coloritul viu și cântecul specific. Aceste păsări fac parte din familia Upupidae și sunt răspândite în Europa, Africa și Asia.
Au o lungime de aproximativ 25–30 cm și o anvergură a aripilor de până la 46 cm. Penajul lor este predominant cafeniu-portocaliu, cu aripi și coadă dungate în alb și negru. Unul dintre cele mai remarcabile trăsături este creasta lor formată din pene care se ridică atunci când pasărea este alertă sau emoționată.
Ciocul pupezei este lung, subțire și ușor curbat, ideal pentru a scoate insectele din sol. Aceste păsări au și o glandă specială care secretă un lichid cu miros puternic, un mecanism de apărare împotriva prădătorilor. Pupezele preferă zonele deschise, cum ar fi pășunile, marginile pădurilor, livezile și zonele agricole. Sunt păsări migratoare, petrecând iarna în regiunile calde din Africa și revenind în Europa și Asia primăvara, pentru reproducere.
În România, pupezele sunt întâlnite frecvent în perioada caldă a anului, în special în zonele rurale. Ele își fac cuibul în scorburile copacilor, fisuri de stânci sau chiar în clădiri vechi. Dieta pupezelor este alcătuită în principal din insecte, larve, viermi și alte nevertebrate pe care le găsesc în sol. Ciocul lor lung și curbat le permite să extragă prada din crăpăturile pământului.
În perioada de împerechere, masculii își atrag partenerele printr-un dans special și prin oferirea de hrană. Femelele depun între 5 și 10 ouă, pe care le clocesc timp de aproximativ 15–18 zile. Puii sunt hrăniți de ambii părinți și devin independenți la aproximativ o lună după eclozare.
Pupezele sunt păsări solitare sau trăiesc în perechi, iar în afara sezonului de împerechere preferă să fie singure. Pupezele au fost menționate în numeroase cântece, legende și opere literare.
În folclorul românesc, sunt asociate cu mesaje divine sau cu prevestiri. O referință celebră apare în opera lui Ion Creangă, în povestirea „Pupăza din tei”, unde pasărea este văzută ca o prezență zgomotoasă și enervantă.
Datorită faptului că pupezele sunt păsări deosebite, cu un aspect inconfundabil și un rol esențial în echilibrul ecosistemului prin controlul populației de insecte, Romfilatelia a lansat recent, în colaborare cu Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, emisiunea filatelică „Pupeze” (LP #2506). Concepută de artistul Mihai Criste, această colecție include patru timbre, patru cărți maxime (într-un tiraj de 185 de seturi), o mapă filatelică cu un produs special realizat în ediție limitată (217 exemplare) și un plic „prima zi” (201 bucăți).
Seria filatelică prezintă patru specii distincte: Upupa marginata (timbru cu valoarea de 5 lei), Upupa africana (6,50 lei, ilustrată și pe plicul „prima zi”), Upupa epops (9,00 lei) și Phoeniculus purpureus (25 lei). Pentru utilizarea în circulația poștală, Poșta Română a achiziționat câte 3.200 de timbre din fiecare valoare nominală, organizate în blocuri de 32 de timbre cu tête-bêche. Deși nu sunt specii pe cale de dispariție, habitatul acestor păsări minunate este amenințat de defrișări și poluare, motiv pentru care protejarea mediului natural este esențială pentru supraviețuirea acestor păsări. Tu ai avut ocazia să vezi o pupăză în natură?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu