O viață de credință, jertfă și demnitate

Cardinalul Iuliu Hossu, una dintre cele mai importante figuri ale Bisericii Greco-Catolice din România, s-a născut la 30 ianuarie 1885, în Milaș, județul Bistrița-Năsăud. Personalitate marcantă a istoriei naționale și a spiritualității românești, Iuliu Hossu rămâne cunoscut pentru rolul său crucial în Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 și pentru rezistența sa neclintită în fața persecuțiilor regimului comunist.
Iuliu Hossu a crescut într-o familie de preoți greco-catolici, având încă din copilărie un exemplu de credință și sacrificiu.

După studiile gimnaziale la Reghin și Târgu Mureș, și-a continuat formarea teologică la Seminarul Greco-Catolic din Gherla, iar mai târziu la Roma, la Colegiul „De Propaganda Fide”. În 1910 a obținut doctoratul în filozofie și teologie, dovedind o pregătire academică remarcabilă.
La doar 34 de ani, în 1917, Iuliu Hossu a fost numit episcop al Eparhiei Greco-Catolice de Gherla. În această calitate, a jucat un rol esențial în mobilizarea românilor transilvăneni pentru unire. Cea mai memorabilă contribuție a sa a avut loc la 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia, unde, în fața mulțimii adunate, a citit proclamația Unirii Transilvaniei cu România.

Vocea sa puternică și mesajul de unitate națională au devenit simboluri ale luptei pentru libertate și identitate.
„Fericiți cei ce plâng, că aceia se vor mângâia!”, a spus el atunci, îndemnând poporul român să fie unit și încrezător în viitor.

Pentru acest moment istoric, Iuliu Hossu a fost numit de popor Episcopul Unirii.
După instaurarea regimului comunist în România, Biserica Greco-Catolică a fost interzisă în 1948, iar Iuliu Hossu a refuzat categoric să accepte trecerea la Biserica Ortodoxă Română, așa cum cereau autoritățile. Această decizie l-a transformat într-un simbol al rezistenței împotriva dictaturii ateiste.
Începând din 1948, episcopul Hossu a fost arestat și închis în mai multe locuri, inclusiv la Sighet, Curtea de Argeș și Căldărușani.

În timpul detenției, a fost supus unor condiții inumane, dar și-a păstrat demnitatea și credința. Deși grav bolnav, a refuzat constant compromisul cu regimul comunist.
În 1969, Papa Paul al VI-lea l-a creat cardinal in pectore (în secret), gest ce recunoștea sacrificiile sale pentru Biserică și poporul român. Titlul său de cardinal a fost făcut public abia în 1973, după moartea sa.

Iuliu Hossu a trecut la cele veșnice pe 28 mai 1970, în domiciliu forțat la Mănăstirea Căldărușani. Ultimele sale cuvinte, scrise într-un memoriu adresat Vaticanului, reflectă devotamentul său neclintit față de credință: „Credința noastră este viața noastră”.
În 2019, Iuliu Hossu a fost beatificat alături de alți șase episcopi greco-catolici martiri ai regimului comunist, în cadrul unei ceremonii solemne oficiate de Papa Francisc la Blaj. Acest act de recunoaștere spirituală subliniază sacrificiul său pentru apărarea libertății religioase și a valorilor creștine.

Recent, Romfilatelia a lansat o emisiune filatelică dedicată Cardinalului Iuliu Hossu, pusă în circulație pe 29 ianuarie 2025. Intitulată sugestiv „Anul Cardinal Iuliu Hossu” (LP #2501), seria a fost concepută de artiștii Mihail Vămășescu și Mihai Criste și include o marcă poștală, o coliță filatelică dantelată și un plic „prima zi”.
Marca poștală, cu o valoare nominală de 8 lei, prezintă un portret expresiv al episcopului Iuliu Hossu, simbol al curajului și al credinței. Colița filatelică, al cărui timbru are valoare nominală de 30 lei, redă imaginea unui portret al cardinalului din anul 1921, purtând ținuta episcopală, însoțit de o reprezentare grafică a turlei Catedralei Schimbarea la Față (Biserica Minoriților) din Cluj-Napoca, un simbol arhitectural emblematic al orașului.

Plicul „prima zi” aduce în prim-plan o fotografie-document de o semnificație istorică profundă: membrii Delegației Unirii din 1918 – Episcopii Miron Cristea și Iuliu Hossu, alături de Caius Brediceanu, Alexandru Vaida-Voievod și Vasile Goldiș. Grafica plicului este completată de imaginea impresionantă a arhitecturii Catedralei Schimbarea la Față, evocând legătura dintre credință, istorie și identitate națională.
Filatelia românească a adus și în trecut un omagiu Cardinalului Iuliu Hossu, recunoscându-i contribuția istorică și spirituală.

Printre acestea, se remarcă întregul poștal (cod 108/94) cu marcă fixă, emis de Poșta Română în seria „Făuritori ai Marii Uniri – 1 Decembrie 1918”.
De asemenea, trebuie menționate cărțile poștale semiilustrate și ștampila ocazională realizate cu măiestrie de Petru Suciu din Turda în anul 2000, cu prilejul aniversării a 135 de ani de la nașterea Cardinalului Iuliu Hossu și al comemorării a 50 de ani de la trecerea sa în eternitate.
Aceste creații filatelice sunt nu doar obiecte de colecție, ci și adevărate simboluri de prețuire pentru unul dintre făuritorii Marii Uniri, perpetuând astfel memoria Cardinalului Iuliu Hossu pentru generațiile viitoare.