Floarea delicată a naturii sălbatice

Ucraina, 2001 (întreg poștal - plic).

Dedițelul (Pulsatilla pratensis), cunoscută și sub numele popular de „floarea Paștelui” sau „clopoțel de câmpie,” este o plantă perenă de o frumusețe rară, întâlnită în special în zonele de pajiști și stepe din Europa, inclusiv în România. Aceasta aparține familiei Ranunculaceae și impresionează prin delicatețea florilor sale și rolul ecologic important în mediile naturale.

România, 1970.

Dedițeii sunt plante erbacee, care pot ajunge la o înălțime de aproximativ 10-30 cm. Frunzele lor sunt lungi și îngustate, cu margini fin tăiate, ceea ce le conferă un aspect dantelat și elegant. Ceea ce face însă ca această plantă să fie cu adevărat remarcabilă sunt florile sale distinctive. Inflorescența are o formă de clopoțel, de obicei aplecată ușor în jos, și poate varia în culoare de la violet închis până la mov deschis sau chiar alb, în funcție de varietatea specifică.
Florile sunt acoperite de peri fini, care dau plantei un aspect pufos și protejează delicatețea petalelor de frig și vânt. De obicei, aceste flori își fac apariția la începutul primăverii, uneori chiar înainte ca zăpada să se topească complet, de unde și legătura simbolică cu renașterea naturii.

Bulgaria, 1991.

Pulsatilla pratensis este o specie care preferă solurile calcaroase, bine drenate, și este întâlnită în special în zonele de pajiști uscate, stepe, dar și în păduri deschise sau luminișuri. În România, dedițelul se întâlnește frecvent în Transilvania, Muntenia și Dobrogea, în regiuni cu o biodiversitate ridicată și unde intervențiile umane sunt reduse.
Această plantă joacă un rol important în ecosistemele naturale în care se regăsește.

Republica Cehă, 2013.

Floarea Paștelui este o sursă de nectar și polen pentru diverse specii de insecte, în special pentru albine și fluturi. Prin prezența sa, contribuie la menținerea echilibrului ecologic, fiind o componentă importantă a lanțului trofic. De asemenea, fiind o plantă perenă, ajută la prevenirea eroziunii solului și îmbunătățește calitatea acestuia.

Cehoslovacia, 1962.

Din păcate, dedițelul este considerată o specie vulnerabilă în multe regiuni din Europa, inclusiv în România. Schimbările climatice, activitățile agricole intensive și extinderea urbanizării au dus la reducerea habitatului natural al acestei plante. În unele țări, ea este protejată prin lege, iar culegerea sa din sălbăticie este interzisă.
Conservarea acestei specii se face prin protejarea habitatelor naturale în care se regăsește și prin încurajarea practicilor agricole durabile. De asemenea, în grădinile botanice, dediței este adesea cultivată pentru a asigura păstrarea genofondului și pentru a permite cercetări științifice în vederea conservării acestei plante.

România, 1970 (FDC).

În cultura populară, clopoțelul de câmpie este adesea asociată cu venirea primăverii și cu reînvierea naturii după iarna lungă. Fiind una dintre primele flori care apar în sezonul de primăvară, ea simbolizează speranța și renașterea. În unele tradiții, se credea că această floare aduce noroc și protejează împotriva spiritelor rele, motiv pentru care era culeasă cu grijă și așezată în case ca talisman.

Fragment cu primele patru mărci dintr-o coală
pe care a fost aplicată ștampila de complezență.

De-a lungul timpului, dedițeii au fost folosiți în medicina tradițională pentru proprietățile lor calmante și antiinflamatorii. Ceaiurile sau tincturile din această plantă erau folosite pentru a trata afecțiuni respiratorii, dureri reumatice și stări de anxietate.

Eroare filatelică:
punct negru în floare, mijloc-stânga.

Cu toate acestea, este important de menționat că floare conține substanțe toxice care pot provoca reacții adverse dacă nu sunt folosite corespunzător, așa că utilizarea sa în scop medicinal trebuie făcută cu prudență și sub supravegherea unui specialist.
Fiind o floare simbolică, a cărei frumusețe și delicatețe au fascinat generații de oameni, ea este prezentă și în filatelie. În România o întâlnim pentru prima dată pe marca poștală cu valoarea nominală de 5 bani din seria „Flori de stepă” (LP #719) apărută pe data de 25 februarie 1970. Machetată de graficianul Ion Drugă, aceasta este cea de a 21-a emisiune din cariera sa.

Plic ocazional realizat în Baia Mare în anul 1970.

Timbrul este indexat în cataloagele filatelice cu numerele: Ro #3004, Mi #2824, Yt #2517, SG #3700, S #2152, AFA #2786, are dimensiunea de 28 x 40 mm, dantelura în pieptene de 13 1/2 unități și a fost tipărit în heliogravură pe hârtie cromo într-un tiraj de 3.000.000 exemplare, paginate în coli de 50 de mărci (5 rânduri x 10 coloane).

Maximă realizată în București în anul 1970.

La data punerii în circulație, valoarea nominală acoperea tariful pentru expedierea unor imprimate în relief pentru orbi și taxarea suplimentară a acestora în trepte de greutate de câte un kilogram. A fost utilizată însă la completarea francaturilor îndeosebi pentru scrisorile externe, în combinație cu alte timbre pentru acoperirea taxelor de expediție. Filateliștii au utilizat-o pentru realizarea de maxime și la francarea plicurilor ocazionale.
Din păcate condițiile tipografice ale vremii, au lăsat să scape o mulțime de erori filatelice, spre deliciul pasionaților, care au fost catalogate de profesorul Sergiu-Marian D. Găbureac într-un catalog specializat, care este reeditat periodic. De exemplu, în ediția din anul 2008 erau semnalate 6 abateri de la marca standard pentru acest timbru, urmând ca în ediția din anul 2022 numărul înregistrărilor să crească la 11. Periodic membrii „Clubului CEI PESTE 300” îi semnalează noi și noi posibile erori. Printre filateliștii care au contribuit la semnalarea, descrierea și confirmarea erorilor filatelice la această marcă se numără: Paul-Dan Cioacă și regretatul Gheorghe Tutunaru, ambii din București.

Francatură mixtă pentru acoperirea taxei de expediție
a unei scrisori externe „par avion”.

Filatelia de masă din perioada comunistă a dus la ștampilarea de complezență a numeroase coli cu astfel de mărci. Au fost identificate următoarele ștampile de complezentă: BUCUREȘTI - CARTARE / 27.02.70; BUCUREȘTI 1 / 25.?.71, aplicate în poziție normală.
Pentru pasionații de cote, valorile de piață la ora redactării acestui articol erau următoarele:
marca neștampilată: 2,264382591247559 lei
marca ștampilată: 1,71222222222222 lei
marca ștampilată de complezență: 0,217475446427976 lei
marca aplicată pe o corespondență circulată (scrisoare/carte poștală): 2,144444444444444 lei
plicul „prima zi” (FDC-ul) pe care timbrul apare alături de valorile de 40 bani și 1 leu: 6,677722795902456 lei
maximă: 9,115 lei
aplicată pe plicuri ocazionale: 12,4 lei
cote pentru erori filatelice (neștampilată/ștampilată):
o /posta/ tăiat la ora 11: 65 bani / 30 bani
os /posta/ cu pată verzuie deasupra: 1,04 lei / 60 bani
pată verde după valoarea nominală (5) la ora 1: 65 bani / 30 bani
pată verde sub curbura tijei florii la ora 11: 65 bani / 30 bani
pată verde deasupra lui A /PULSATILLA/ și trei tușe verticale de la tulpina violetă la floare: 1,04 lei / 60 bani
I /PRATENSIS/ prelungit în jos: 65 bani / 30 bani
(L.) prima sau a doua paranteză deteriorată: 1,04 lei / 60 bani
pată albă în floare, stânga-sus (r.4; c.5): 1,82 lei / 1,20 lei
punct negru în floare, mijloc-stânga: 0,971875 lei / 28 bani
punct verde sub Ț /DEDIȚEI/: 3,64 lei / 2,6 lei
tușă oblică sub B /5 B/ (r.2; c.2): 1,04 lei / 60 bani
Bineînțeles că aceste cote sunt orientative și pot oscila în funcție de cerere și ofertă și mai ales de calitatea pieselor.