Tarife, francaturi - februarie 2018

Au trecut mai bine de o lună de când a început acest an, iar Poșta Română din cele cinci emisiuni de timbre poștale lansate până acum nu a primit nici un timbru cu valoarea nominală de 1,30 lei necesară francării corespondenței interne simple. Nici n-avea cum, deoarece la negocierile cu Romfilatelia se pare că nu a solicitat acest lucru. Uitându-ne retrospectiv la anul trecut, teoretic ar fi trebuit să rămână cu ceva timbre din cele 1.176.000 exeplare căpătate în emisiunile speciale de Paște și Crăciun. Că deh, au fost singurele cu acest nominal, iar românul o ține într-o sărbătoare continuă de la Paște la Crăciun. Și invers!

Prima vedere pe care am primit-o în această lună, sosește tocmai din Alexandria și a fost expediată pe data de 1 februarie și a ajuns după 8 zile. Totodată este prima vedere pe care am zărit ștampila de sosire. Se pare că s-au terminat și timbrele de 1,30 lei din emisiunea Parcul Național Ceahlău (L.P. #2118) la O.P. Alexandria deoarece au suprafrancat vederea în dauna expeditorului cu timbrul de 1,40 lei (Ursul brun - RO #7304) din 2016 (emis la 1 septembrie) fără a avea vre-o etichetă suplimentară a regimului Prioritar sau Recomandat necesar acestui tarif. Ori, nu pot să cred, că brusc și dintr-o dată, o simplă ilustrată a ajuns să treacă în prima treaptă superioară de greutate pentru a fi tarifată astfel.

Dacă ursulețul brun se mișcă-n cet (dar sigur), iată că Arnica revine cu forțe proaspete! O altă vedere a străbătut același traseu, de data asta doar în două zile (din păcate fără ștampilă de sosire). Expediată pe 7 februarie a ajuns la destinație pe data de 9 februarie, CPI fiind francată cu timbrul de 1,30 lei din emisiunea Parcul Național Ceahlău (L.P. #2118) la O.P. Alexandria (Arnica - RO #7303) din 2016 (emis la 1 septembrie).

Ziua internațională a stomatologului

Ziua Internaţională a stomatologului este sărbătoarea profesională a dentiştilor şi medicilor stomatologi, celebrată în întreaga lume în fiecare an la 9 februarie, — în ziua comemorării Sfintei Apollonia, care este patroana celor suferinzi de durere de dinţi şi a stomatologilor. În istoria creştinismului putem găsi numele personalităţilor care au lăsat urma lor pe pământ, cimentând prin viaţa sa de martir bazele credinţei şi temelia bisericii. Viaţa şi sacrificiul Apolloniei din Alexandria, care au făcut-o martir, este redată în literatura disponibilă printr-o mulţime de informaţii interesante, dar, de asemenea, şi suficiente absurdităţi sau tratări superficiale. Acest lucru s-a întâmplat în timpul Imperiului Roman, în cazul în care o femeie din Alexandria, și-a sacrificat viaţa, dar nu s-a dezis de credinţa şi convingerile sale, chiar şi sub tortură. Călăul i-a extras dinţii şi i-a zdrobit maxilarele. Înainte de moarte, conform legendei, ea s-a oferit să-i protejeze pe cei care ar putea simţi vreodată o asemenea durere. În acel moment, ea a devenit patroana celor care suferă de durere de dinţi şi alte boli stomatologice, iar mai târziu — şi a însăşi stomatologilor.

190 de ani de la nașterea scriitorului francez, creator al romanului științific de anticipație, Jules Verne

Jules Verne (nume complet Jules Gabriel Verne; n. 8 februarie 1828, Nantes, Franța – d. 24 martie 1905, Amiens, Franța) a fost un scriitor francez și un precursor al literaturii științifico-fantastice.
În 1863, editorul Pierre-Jules Hetzel (1814-1886) i-a publicat primul roman, Cinci săptămâni în balon, al cărui succes uriaș a dus la semnarea unui contract de douăzeci de ani pentru o serie de Călătorii extraordinare, o parte din cele 62 de romane care au format-o fiind serializate în publicația pentru tineret Magasin d'éducation et de récréation. Minuțios documentate, romanele lui Jules Verne tratează atât prezentul tehnologic al celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea (Copiii căpitanului Grant (1868), Ocolul Pământului în optzeci de zile (1873), Mihail Strogoff (1876), Steaua Sudului (1884), Vulcanul de aur etc.), cât și lumi imaginare (De la Pământ la Lună (1865), Douăzeci de mii de leghe sub mări (1870), Robur Cuceritorul (1886)).
Fratele său, Paul Verne, a contribuit la Ediția Nr. 40 a Festivalului Francez de la Mont-Blanc, unde a adăugat operele colecției de povestiri ale fratelui său, Doctor Ox, în 1874. Opera lui Jules Verne este populară în întreaga lume, conform Index Translationum, cu un total de 4702 traduceri în 148 de limbi. Verne ocupă locul al doilea în rândul celor mai traduși autori, după Agatha Christie. În 2011, el era de asemenea autorul de limbă franceză cel mai tradus pe plan mondial. 

Anul 2005 a fost declarat „anul Jules Verne” cu ocazia împlinirii a o sută de ani de la moartea autorului, fiind marcat în Franța și în alte țări francofone, printre care și România, prin reeditări ale volumelor sau ale unor opere de exegeză despre Jules Verne.

20 de ani de la ceremodia de deschidere a Jocurilor olimpice de iarnă de la Nagano, Japonia

A XVIII-a ediție a Jocurilor Olimpice de iarnă s-a desfășurat la Nagano, Japonia. Emblema jocurilor a fost o floare ale cărei petale repezentau în mod stilizat atleți ai sporturilor de iarnă. Mascota jocurilor a fost reprezentată de patru bufnițe: Sukki, Nokki, Lekki și Tsukki, nume alese din 47.484 de sugestii venite din partea publicului și în număr de patru pentru că Jocurile Olimpice au loc o dată la patru ani.
România participă cu o delegație de 17 sportivi (5 femei și 12 bărbați). Cel mai bun rezultat a fost obținut de Eva Tofalvi care s-a clasat pe locul 11 în proba de biatlon 15 km.
Pentru a marca această olimpiadă, România a emis începînd cu 19 februarie 1998, un set de trei monede de argint. Monedele au valoarea nominală de 100 lei; aversul, care este comun, are desenat flacăra olimpică, cinci fulgi de zăpadă, stema României și deasupra, inscripția Jocurile Olimpice de iarnă Nagano 1998 iar reversul reprezintă trei sporturi: bob, schi, patinaj