4 ianuarie: debut 2021 în filatelia reșițeană

Astăzi, în prima zi lucrătoare a anului nou 2021, anul jubiliar al industriei la Reșița, la sediul Oficiului Poștal Reșița 1, întreaga corespondență plecată de aici este obliterată cu o ștampilă ocazională dedicată împlinirii, la 3 iulie, a sfertului de mileniu de când au fost sfințite și date în folosință primele furnale. Inițiativa îi revine Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților din Reșița și  Forumului Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin, care doresc să marcheze astfel începutul acestui an aniversar ce va fi pus în evidență prin mai multe astfel de evenimente filatelice. Ștampila ocazională de zi pentru 4 ianuarie 2021 este aprobată de Poșta Română, prin intermediul Federației Filatelice Române din București, ea având ca și concepție sigla realizată de artistul plastic și graficianul Bogdan Piperiu, reșițean prin naștere, astăzi trăitor în Tuttlingen / Germania, siglă folosită în cadrul proiectului „Personalități ale Reșiței, la început de an 250”, în curs de desfășurare în această perioadă, între 1 și 15 ianuarie.  (Erwin Josef Țigla)

Pentru cine are posibilitatea, îl rog să-mi trimită o vedere cu ștampila prezentată.

Proiecte filatelice reșițene pentru 2021

Domnul Erwin Josef Țigla ne informează că pentru anul 2021 Asociația Filateliștilor din județul Caraș-Severin și-a propus o bogată activitate filatelică. Astfel se va organiza în anul decursul acestui an o expoziție filatelică interjudețeană cu participare internațională: UN PANOU sub motto-ul deja consacrat „ETNIC 2021”. Evenimentele ce se vor desfășura vor fi dedicate în special unui jubileu de care ne bucurăm cu toții în 2021: împlinirea la 3 iulie a 250 de ani de industrie la Reșița. Cu prilejul acestui an jubiliar reșițean vor fi realizate mai multe ștampile poștale de zi omagiale și plicuri aferente, primele fiind cele din 4 ianuarie 2021, prima zi în care Poșta Română lucrează după sărbătorile de an nou. Expoziția de un panou se va organiza la Reșița în perioada 25 - 26 iunie 2021, cu sprijinul prietenilor filateliști din județul Sibiu. Organizatorii adresează de pe acum calda invitație de a participa la ea. Amănunte, la timpul potrivit.

60 de ani de la moartea filozofului Albert Camus

Albert Camus (n. 7 noiembrie 1913, Mondovi, Algeria franceză, azi Dréan, Algeria - d. 4 ianuarie 1960, Villeblevin, departamentul Yonne, Franța) a fost un romancier, dramaturg și filozof francez, reprezentant al existențialismului.
„Ducând o viață săracă”, nota el în Caiete, „printre oamenii aceia umili sau vanitoși, eu am atins în modul cel mai sigur ceea ce mi se pare a fi adevăratul sens al vieții”.
Oricum ar fi arătat mediul copilăriei, el îl identifică cu paradisul pierdut. Este un sentiment de recunoștință care nu ia decât forma conștiinței vinovate, căci oamenilor bogați cerul li se pare un dat firesc, iar pentru cei săraci este un har infinit. Și, într-adevăr, bucuriile cerului, ale lumii și aerului le înlocuiau pe cele pe care nu i le putea oferi o copilărie orfană și dominată de umbrele nevoii. Complexul recuperării valorilor pierdute îl înrobește și Camus este mereu pe drumuri spre a-și completa fondul de cunoștințe, impresii, senzații. Se pare că nu-și dorea să fie un om de excepție, un geniu, ci prefera normalitatea: „Sunt un om mediu plus o existență. Valorile pe care aș simți nevoia să le apăr sunt valori medii”. Și totuși din odiseea sa nu lipsește miza cea mai înaltă: vrea, în taină, să obțină absolutul, ca și eroul său, Meursault.
Camus și-a continuat studiile la Facultatea din Alger, având concomitent diverse ocupații pentru a-și câștiga existența. Până în 1939 viața sa decurge în mod obișnuit, fără evenimente spectaculoase. Însă în acest an izbucnește cel de-al Doilea Război Mondial. Camus a încercat să se înroleze, dar este respins din cauza sănătății sale. El pleacă la Oran – „un oraș obișnuit și nimic mai mult decât o prefectură franceză de pe coasta algeriană” – unde va plasa acțiunea romanului Ciuma.
În 1940 se căsătorește cu Francine Faure, originară din Oran. În 1941 începe să lucreze la romanul Ciuma.
În 1942 un reviriment al bolii sale îl obligă pe Camus să se odihnească la Chambon-sur-Lignon. La 8 noiembrie 1942 are loc debarcarea trupelor anglo-americane în Africa de Nord, fapt care îl separă până la Eliberare pe Camus de soția sa, rămasă la Oran.
În 1946 termină de scris romanul Ciuma. Vine, apoi, amurgul împlinirilor, marcat și de decernarea Premiul Nobel pentru literatură în 1957. După trei ani, la 4 ianuarie 1960, moare într-un stupid accident de mașină, în timp ce se întorcea la Paris din scurta vacanță a sărbătorilor de iarnă, de la schi.

210 ani de la nașterea pedagogului francez, inventatorul alfabetului Braille, Louis Braille

În 1977 Poșta din Mali îi dedica acest timbru lui Braille

Louis Braille (n. 4 ianuarie 1809 - d. 6 ianuarie 1852) a fost un pedagog francez care a inventat și dezvoltat alfabetul Braille, de tipărire și scriere pentru nevăzători.
Braille s-a născut la 4 ianuarie 1809 la Coupvray, un mic sat situat la 40 km de Paris. La vârsta de 3 ani, în 1812, în urma unui accident produs în atelierul de pielărie al tatălui său, își pierde vederea.
Între 1816 și 1818 urmează cursurile școlii comunale din Coupvray, iar în 1819 intră la Institutul Regal al Tinerilor Nevăzători (Institution Royale des Jeunes Aveugles - IRJA) din Paris.
Din 1822 Braille experimentează procedeul „scrierii nocturne” elaborat de Charles Barbier și începe cercetările sale pentru elaborarea unui nou sistem de scriere pentru nevăzători, terminând alfabetul Braille în 1824. Studiază algebra, gramatica și geografia, iar în 1827 transcrie în Braille elementele de gramatică. În 1828 aplică sistemul propriu și la notația muzicală. În anul 1833 Braille este numit profesor la Institutul Regal al Tinerilor Nevăzători.
În 1834 se trece de la scrierea Braille pe o parte a paginii la imprimarea față/verso. În mai 1834 Braille își prezintă sistemul de scriere la expoziția de industrie. Din 1836 se implică în rezolvarea unor probleme privind relațiile dintre comunitatea persoanelor nevăzătoare și văzători. În 1847 experimentează procedee pentru imprimarea limbajului Braille.

Ziua mondială Braille

În fiecare an, la data de 4 ianuarie este marcată Ziua Mondială Braille, cu scopul conștientizării importanței braille ca mijloc de comunicare în realizarea deplină a drepturilor omului pentru persoanele nevăzătoare și cu deficiențe de vedere. În acest fel, este aniversată ziua de naștere a francezului Louis Braille, inventatorul alfabetului cu puncte în relief pentru persoane cu deficiențe de vedere, folosit și astăzi de nevăzători. Data evenimentului a fost aleasă de Adunarea Generală a Națiunilor Unite printr-o proclamație în noiembrie 2018, iar Prima Zi Mondială a Braillei a fost sărbătorită pe 4 ianuarie 2019.

60 de ani de la prăbușirea de pe orbită pe Pământ a stelitului Sputnik 1

Sputnik 1 a fost primul satelit artificial care a orbitat în jurul Pământului, lansat de Uniunea Sovietică la data de 4 octombrie 1957, la 19h 29 min 34 s UTC și pus pe orbită la 19 h 33 min 48 s, de la Cosmodromul Baikonur, aflat în Kazahstan. Satelitul a fost plasat pe o orbită eliptică joasă.
Lansarea lui Sputnik 1 a marcat începutul cuceririi spațiale. Plasat pe o orbită ale cărei altitudini inițiale ale perigeului și apogeului erau de 225 și respectiv 947 km, Sputnik 1 efectua o revoluție în 96 de minute. Dar slaba altitudine a perigeului său l-a făcut să piardă din altitudine până la un apogeu de 600 km, la 9 decembrie 1957. După ce a făcut 1.400 de orbite în jurul Pământului și a parcurs circa 70 de milioane de kilometri Sputnik 1 a intrat în atmosfera terestră unde s-a consumat la 4 ianuarie 1958.