Dalii

Romfilatelia, în colaborare cu Grădina Botanică „Dimitrie Brandza” a Universității din București, introduce în circulație vineri, 21 octombrie 2022 emisiunea de mărci poștale „Flori de grădină. Dalii” (LP #2390).
Emisiunea, machetată de către George Ursachi, este alcătuită din patru timbre (24 x 33 mm) cu valorile nominale de 3 lei, 6,50 lei, 10 lei și 10,50 lei, precum și un plic „prima zi” (195 de exemplare). Seria filatelică ilustrează specia Dahlia variabilis, prezentată în diverse variante cromatice, care corespund unor soiuri diferite.
Tirajul de 38.112 timbre a fost paginată în col de 32 de timbre și în minicoală (74 x 162 mm) de șase timbre + două viniete.

140 de ani de la înființarea Băncii Naționale a României

Blocul emisiunii (LP 2304b)

Aniversarea Băncii Naționale a României a oferit societății Romfilatelia prilejul de a introduce în circulație emisiunea de mărci poştale 140 de ani de la înființarea Băncii Naționale a României (LP #2304).
Așteptată încă din luna aprilie, misiunea, alcătuită din șase timbre (48 x 33 mm și 33 x 48 mm), o coliță nedantelată (158 x 145 mm cu timbrul de 48 x 33 mm) și un bloc filatelic (160 x 168 mm), ce ilustrează Palatul Nou al BNR și clădirile sucursalelor teritoriale, a intrat în circulație miercuri, 21 octombrie 2020, fiind machetată de către Mihail Vămășescu.
Banca Națională a României, una dintre cele mai vechi instituții ale statului nostru, a fost înființată în anul 1880, prin actul normativ publicat la 17/29 aprilie.
Timbrul cu valoarea nominală de 1,40 lei (contravaloarea serviciului recomandat intern) reproduce arhitectura clădirii Sucursalei BNR din orașul Constanța.
Clădirea Sucursalei BNR din Cluj este redată pe timbrul cu valoarea de 1,90 lei (contravaloarea unei corespondențe interne neprioritare cu greutatea de până în 50 de grame).
Pe timbrul cu valoarea nominală de 3,30 lei (contravaloarea unei recomandate interne neprioritare cu greutatea de până în 50 de grame) este reprezentată clădirea Sucursalei BNR din Craiova.
Clădirea Sucursalei BNR din Iași este ilustrată pe timbrul cu valoarea nominală de 5 lei (contravaloarea unei corespondențe externe neprioritare cu greutatea de până în 50 de grame).
Pe timbrul cu valoarea nominală de 8,50 lei (contravaloarea unei corespondențe externe prioritare cu greutatea de până în 50 de grame) este reprodusă clădirea Sucursalei BNR din Timișoara.
Clădirea Sucursalei BNR din București este redată pe ultimul timbru al seriei cu valoarea nominală de 10,50 lei (contravaloarea serviciului recomandat extern).
Colița nedantelată a emisiunii, având ilustrat timbrul cu valoarea nominală de 29 lei (contravaloarea unei corespondențe externe prioritare cu greutatea cuprinsă între 500 și 1.000 de grame), reproduce imaginea Palatului Nou al BNR, într-o asociere grafică în care se evidențiază arhitectura Palatului Vechi și grupul statuar al fondatorului BNR, Eugeniu Carada.
Tirajul total este de 87.910 timbre, iar emisiunea este însoțită de 2 FDC-uri (602 seturi).

500 de ani de când Ferdinand Magellan descoperă strâmtoarea care-i va purta numele

Coliță emisă de Portugalia pentru a marca acest eveniment.

Strâmtoarea Magellan se află la sudul Americii de Sud, ocolind numeroase insule și despărțind America de Sud (Chile și Argentina) de Țara de Foc (Tierra del Fuego). Strâmtoarea are o lungime de 373 mile marine (circa 670 km) având lățimea minimă de 2,5 mile (circa 4,5 km), făcând legătura dintre Oceanul Atlantic și Oceanul Pacific. Importanța ei maritimă a scăzut după construirea Canalului Panama. Din cauza vânturilor puternice din Patagonia este una dintre cele mai periculoase strâmtori.
Descoperitorul ei, Fernando Magellan, a făcut ocolul lumii în 1520 cu cinci corăbii și cu un echipaj de 237 de oameni. La data de 21 octombrie, de ziua „Fecioarei Maria”, el descoperă în apropierea latitudinii de 52 grade o peninsulă pe care o numește „Capul Fecioarelor” (Cabo Virgenes). O furtună teribilă, care a durat peste 36 de ore, împinge corăbiile la 1 noiembrie, de Ziua morților, în strâmtoare, ceea ce-l determină pe Magellan să o boteze Estreito de Todos los Santos.
Echipa de marinari trimisă în recunoaștere de Magellan descoperă pe coasta de nord numai oseminte într-un mormânt. Din cauza fumului provenit de la focurile indienilor, această regiune va fi denumită „Țara de foc” (Tierra del Fuego). Această legătură dintre cele două oceane a devenit începând cu anul 1881 importantă prin faptul că a permis accesul din vest (evitând Capul Horn, periculos navigatorilor) spre Insulele Moluce, „Țara Mirodeniilor”. Gavin Menzies amintește în cartea sa „1421” că înaintea lui Magellan, în iarna anului 1421, împăratul Chinei traversase deja această strâmtoare.

247 ani de la nașterea poetului englez Samuel Taylor Coleridge

Samuel Taylor Coleridge (n. 21 octombrie 1772 - d. 25 iulie 1834) a fost un poet, critic literar și filozof englez, care a pus bazele, alături de prietenul său William Wordsworth, mișcării romantice în Anglia, fiind de asemenea unul dintre „Lake Poets” („Poeții lacului”). Este cunoscut în primul rând pentru poemele sale „The Rime of the Ancient Mariner” și „Kubla Khan”, precum și pentru opera sa majoră în proză „Biographia Literaria”.
Samuel Taylor Coleridge s-a născut pe 21 octombrie 1772 în orășelul Ottery St Mary, Devonshire. A fost cel mai mic dintre cei zece copii, iar tatăl său, reverendul John Coleridge, a fost un vicar foarte respectat. Tânărul Samuel era ridiculizat adesea de fratele său Frank, probabil datorită geloziei, deoarece Samuel era de multe ori favorizat și lăudat de către părinții săi. Pentru a scăpa de acest abuz, el s-a refugiat în biblioteca locală, unde a descoperit pasiunea sa pentru poezie.
Avea să scrie mai târziu în „Biographia Literaria”:

Îmi amintesc că la șase ani citisem „Belisarius”, „Robinson Crusoe”, și „Philip Quarll” - iar apoi am găsit „Distracțiile nopților arabe” - dintre care o poveste (cea a unui bărbat obligat să găsească o virgină pură) m-a impresionat atât de tare (am citit-o seara, în timp ce mama repara ciorapi), încât eram bântuit de fantome de fiecare dată când mă aflam în întuneric - și îmi amintesc clar nerăbdarea anxioasă și temătoare cu care obișnuiam să privesc fereastra în care zăceau cărțile - și de fiecare dată când se așeza soarele peste ele, eu dădeam năvală, și ducând cărțile lângă perete, stăteam la căldură și citeam.

160 de ani de când la Paris a avut loc premiera operetei „Orfeu în infern” de Jacques Offenbach

„Orfeu în infern” (în original Orphée aux enfers) este numele unei opere bufe în două acte și patru tablouri a compozitorului Jacques Offenbach, reprezentată pentru prima oară la data de 21 octombrie 1858 pe scena teatrului Les Bouffes-Parisiens din Paris. Libretul este semnat de celebrul tandem Hector Crémieux / Ludovic Halévy. Ideea inițială i se datorează probabil lui Halévy, dar libretul ulterior, care a stat la baza reprezentației, e scris aproape în întregime de Crémieux.