Turnul lui Ștefan din Baia Mare este, fără exagerare, una dintre cele mai persistente și recognoscibile teme din cartofilia românească. Prezent pe cărți poștale încă de la primele vederi tipărite la începutul secolului al XX-lea, monumentul a devenit o veritabilă emblemă urbană, reluată constant de editori prin clișee fotografice considerate reprezentative pentru identitatea orașului.
Vederea analizată se înscrie firesc în această tradiție. Imaginea surprinde turnul într-o perspectivă verticală clasică, care accentuează masivitatea și sobrietatea gotică a edificiului. Absența elementului uman și fundalul luminos îi conferă un caracter documentar, specific vederilor destinate promovării patrimoniului arhitectural.
Interesul filatelic și cartofilic este amplificat de studiul comparativ al verso-ului, care permite o datare exactă și ilustrează evoluția normelor grafice și poștale. Clișeul este identic cu cel al ediției din 1969 (cod 236), confirmând practica frecventă a reutilizării imaginilor consacrate. Verso-ul acelei ediții păstrează încă o structură detaliată, cu indicații explicite pentru completarea adresei, caracteristice sfârșitului anilor ’60.
În anii ’70 se observă o simplificare progresivă: ediția din 1972 (cod 209/72, OSEDT) renunță la explicațiile textuale, adoptând liniatura standard pentru adresă, iar ediția din 1973 (cod 37/73) consolidează acest model, incluzând marca fixă de 40 de bani cu stema R.S.R. și mențiunea „CARTE POȘTALĂ”, conform normelor poștale ale epocii.
Reeditarea din 1977 (cod 2311), realizată de „Arta Grafică” pentru Poșta Română, aduce o legendă bilingvă – română și franceză –, semn al orientării către publicul turistic, fără a altera însă structura standardizată a verso-ului.
Privite în ansamblu, aceste ediții demonstrează longevitatea unui clișeu iconic și rolul său dublu: simbol vizual al Băii Mari și instrument util pentru studierea evoluției editoriale și poștale a cărților poștale ilustrate. Turnul lui Ștefan rămâne astfel nu doar o prezență constantă pe fața vederilor, ci și un reper valoros pentru cartofilia românească.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu