195 de ani de la moartea compozitorului austriac Franz Schubert

Plic ocazional realizat de membrii cercului filatelic băimărean.

Franz Schubert (1797-1828) a fost un compozitor austriac de muzică clasică care a influențat semnificativ perioada romantică a muzicii europene. A trăit doar 31 de ani, dar a reușit să creeze o operă extinsă și variată, în mare parte în stilul clasic, dar cu o sensibilitate romantică unică.

India, 1978.

De-a lungul carierei sale, Schubert a compus aproximativ 1.500 de lucrări, inclusiv simfonii, sonate, lieduri, opere, muzică de cameră și muzică corală.
Schubert s-a născut într-o familie modestă din Viena și a arătat de timpuriu un talent muzical remarcabil. În adolescență, a fost acceptat la corul curții imperiale și a primit instrucții în compoziție de la Antonio Salieri, un compozitor celebru al vremii. În timpul vieții sale, Schubert nu a reușit să obțină succesul financiar și popularitatea pe care le-a dorit, iar multe dintre lucrările sale au fost descoperite abia după moartea sa.

România, 1997.

Una dintre cele mai remarcabile realizări ale lui Schubert a fost dezvoltarea liedului (cântecului de artă german) ca formă de artă. Schubert a compus peste 600 de lieduri, multe dintre ele păstrându-și popularitatea și astăzi. Unii dintre cei mai cunoscuți lieduri compuse de Schubert includ „Die Forelle”, „Erlkönig”, „Gretchen am Spinnrade” și „Der Tod und das Mädchen”.

Burundi, 2013.

Schubert a fost, de asemenea, un compozitor prolific de muzică de cameră, compunând opt cvartete de coarde, un cvintet de coarde și numeroase sonate pentru pian. Lucrările sale de muzică de cameră sunt apreciate în prezent pentru complexitatea și emotivitatea lor, fiind considerate unele dintre cele mai bune din perioada clasică și romantismului.
În ciuda faptului că Schubert nu a avut ocazia să trăiască în epoca romantică, lucrările sale au influențat puternic această perioadă a muzicii europene.

Madagascar, 1988.

Compozițiile sale au fost recunoscute de-a lungul timpului pentru melodiile lor frumoase și adânc emotive, dar și pentru inovațiile armonice și formale. Schubert a fost un compozitor care și-a urmat propriul drum artistic și a lăsat în urmă o operă impresionantă și diversă.
Franz Schubert a apărut și pe timbre poștale din întreaga lume, în special în țara sa natală, Austria. În 1997, Poșta Austriacă a emis un timbru poștal în cinstea lui Schubert, cu o valoarea nominală de 10 șilingi. Acest timbru a prezentat portretul Schubert și au comemorat 200 de ani de la nașterea sa.

Liechtenstein, 1997.

În plus, alte țări din întreaga lume, precum România, Bulgaria, Burundi, Ciad, Germania, Elveția, India, Madagascar, Macedonia de Nord, Republica Moldova și Canada, au emis timbre poștale care ilustrează imaginea lui Schubert sau care comemorează aniversarea sa. De exemplu, în 2017, Republica Populară China a emis un timbru poștal care a inclus o imagine a lui Schubert și un fragment dintr-o partitură.
Pe lângă timbrele poștale, există și colecții filatelice care prezintă imaginea lui Schubert și alte elemente asociate cu viața și opera sa.

Moldova, 2022.

Aceste colecții includ timbre poștale, plicuri „prima zi”, maxime, plicuri ocazionale și alte materiale filatelice.
În concluzie, Franz Schubert a fost nu numai un compozitor remarcabil, ci și o figură recunoscută pe timbrele poștale din întreaga lume. Comemorarea sa prin filatelie este un omagiu adus nu numai contribuției sale la muzica clasică, ci și la cultura și istoria mondială.

 

Buhaiul de iarnă: o privire asupra frumuseții sale și a impactului cultural, ilustrată prin timbrele poștale

Estonia, 2023.

Buhaiul de iarnă (Clangula hyemalis) este o specie de rață de apă dulce și sărată, cunoscută sub numele de rața cu cap alb. Această specie trăiește în nordul Eurasiatic și în America de Nord, migrând spre sud în timpul iernii în căutarea de apă dulce sau sărată pentru hrănire.
Rața buhai de iarnă este o specie migratoare care călătorește de la zonele de reproducere din regiunile nordice spre sudul Europei și America de Nord în timpul iernii.

Statele Unite ale Americii, 1967.

Acest comportament migratoriu face ca această specie să fie de interes pentru cercetători și biologi care studiază comportamentul animalelor.
Această specie este recunoscută prin caracteristicile sale distincte, inclusiv penele albe din zona capului, care formează o mască caracteristică pe față.

Mongolia, 1991.

De asemenea, această specie de rață are o dimensiune relativ mică, cu o lungime de aproximativ 50-60 de centimetri și o greutate medie de aproximativ 500 de grame.
Buhaiul de iarnă este o specie omnivoră, hrănindu-se cu insecte acvatice, crustacee și plante acvatice. Aceasta poate fi găsită într-o varietate de medii acvatice, inclusiv lacuri, râuri, bălți și estuare.

Guinea Ecuatorială, 1978.

Deși rața cu cap alb nu este considerată o specie aflată în pericol, aceasta se confruntă cu amenințări, cum ar fi pierderea habitatului natural și poluarea. Astfel, eforturile de conservare sunt importante pentru a proteja această specie și habitatul său.

Redonda, 1986.

Buhaiul de iarnă (Clangula hyemalis) este o specie de rață apreciată nu numai de biologi și ornitologi, ci și de filateliștii din întreaga lume. Datorită popularității sale, această specie a fost prezentată pe numeroase timbre poștale, în special de către țările nordice și Americi.

Germania, 2006.

Printre timbre poștale care au prezentat buhaiul de iarnă se numără cele emise de Finlanda în anul 2017, care ilustrează această specie în timpul zborului. De asemenea, Statele Unite ale Americii a emis timbre de serviciu în anii 1967, 1990, 1996 și 2001 care prezintă buhaiul de iarnă într-o varietate de poziții și medii acvatice.

Islanda, 1988.

Islanda a fost și ea interesată de buhaiul de iarnă, emițând timbre poștale cu această specie în anul 1988. Timbrele islandeze prezintă adesea o scenă tipică păsărilor acvatice, cu un grup de buhai de iarnă pe un lac.
În Groenlanda, buhaiul de iarnă a fost prezentat pe timbre poștale emise în anul 1989, precum și pe timbrele emise de Belarus și Saint Pierre și Miquelon. Cel mai recent timbru cu buhaiul de iarnă a fost emis de Estonia pe 20 aprilie 2023, când această specie de rață a fost declarată „pasărea anului”.

Maldive, 2020.

În afară de prezența sa pe timbrele poștale, buhaiul de iarnă a fost subiectul multor ilustrații și picturi, fiind considerat un subiect popular pentru artiștii naturaliști.
În concluzie, buhaiul de iarnă este o specie apreciată nu numai pentru caracteristicile sale biologice, ci și pentru frumusețea sa și impactul său cultural. Prezența sa pe timbrele poștale și în alte forme de artă este o dovadă a popularității sale în rândul colecționarilor și iubitorilor de natură din întreaga lume.

 

Conferința digitală „Filatelia și Comunicarea”

Pe data de 20 noiembrie 2023, începând cu ora 21 (ora Italiei), Uniunea Italiană de Presă Filatelică (UIPF), împreună cu expertul în filatelie, Paolo Morandotti, vor susține o dezbatere (desigur, în limba italiană) în cadrul ciclului de conferințe intitulat „Il francobollo racconta” („Timbrul povestește”). De data aceasta, sub genericul „Filatelia și Comunicarea”, specialistul italian va explora prin intermediul platformei Zoom mai multe aspecte referitoare la legătura profundă dintre filatelie și comunicare. Întrucât, pe lângă înțelesul imediat, mărcile poștale ascund adesea semnificații suplimentare, ce pot fi înțelese doar prin analiza contextului istoric și cultural în care au fost create. De asemenea, vor fi prezentate idei despre cum putem valorifica relația dintre mărci și alte mijloace de comunicare de masă, în special cu ajutorul radio-ului, pentru a dezvolta un limbaj mai modern și capabil să se adapteze provocărilor multiple ale mediului multimedia în expozițiile de filatelie. Persoanele interesate să participe la această sesiune pot solicita link-ul de acces, prin e-mail, la adresa comunicazione@usfi.eu, cu cel puțin o oră înainte de începerea conferinței.
Următoarele conferințe digitale ale UIPF vor fi susținute de către
Maria Grazia Dosio pe tema „Franchisează respectul, anulează violența” (27 noiembrie) și Beniamino Bordoni despre „Un tren încărcat cu...” (4 decembrie).

Bogăția culturală a Bibliotecii Naționale a României: colecții de neprețuit

Biblioteca Națională a României (BNR) este un pilon al culturii și al cunoașterii în țara noastră, reprezentând un tezaur inestimabil al informațiilor și al operei intelectuale. Înființată în 1838 sub denumirea de Biblioteca Colegiului Sf. Sava din Bucureşti, a evoluat de-a lungul timpului, devenind un punct central al patrimoniului cultural național.
După Unirea din 1859, instituția a fost recunoscută ca bibliotecă națională, adoptând consecutiv denumirile de Bibliotecă Națională și Bibliotecă Centrală. În 1864, conform legii Reglementărilor publice, a fost desemnată Biblioteca Centrală a Statului, o denumire și statut ce au fost menținute până în 1901, când a fost desființată. Colecțiile sale au fost transferate către Biblioteca Academiei Române, care a primit titlul de bibliotecă națională. În 1955, fondul de cărți s-a întors la noua instituție bibliotecară, Biblioteca Centrală de Stat, care a devenit principala bibliotecă publică din România. După căderea regimului comunist, la începutul anului 1990, Biblioteca Centrală de Stat a fost redenumită ca Biblioteca Națională a României, conform deciziei adoptate de noua guvernare.
Una dintre caracteristicile definitorii ale Bibliotecii Naționale a României este vasta sa colecție, care cuprinde o gamă impresionantă de documente, cărți rare, manuscrise, periodice, hărți, fotografii și alte materiale de importanță istorică și culturală. Aceste colecții oferă o fereastră spre evoluția culturală, socială și științifică a României și a altor zone geografice.
BNR găzduiește o colecție de cărți rare și manuscrise ce reprezintă opere fundamentale ale culturii românești și universale. Acestea includ prime ediții ale unor opere literare, documente istorice, manuscrise ilustrate, precum și volume vechi cu valoare științifică și artistică.
Fondul documentar Brătianu cuprinde o colecție de documente, numită după omul politic român Ion I.C. Brătianu, conține materiale esențiale pentru înțelegerea istoriei moderne a României, inclusiv documente diplomatice, corespondență oficială și personală, precum și alte tipuri de înregistrări.
De asemenea, BNR adăpostește o gamă largă de publicații periodice, cum ar fi ziare, reviste și alte periodice care acoperă diverse domenii și perioade de timp. Acestea sunt o sursă valoroasă pentru cercetători, oferind o perspectivă detaliată asupra evenimentelor, ideilor și transformărilor sociale.
Hărțile și atlasele din colecția BNR documentează evoluția geografică și cartografică a teritoriului românesc și a altor regiuni din lume de-a lungul timpului. Ele oferă o privire captivantă asupra schimbărilor geografice, politice și culturale de-a lungul istoriei.
Nu în cele din urmă, colecția de fotografii și imagini cuprinde imagini vizuale care reflectă diverse aspecte ale vieții sociale, culturale și politice din România și din alte țări. Fotografiile documentează evenimente istorice, personalități, locuri sau fenomene culturale, oferind o perspectivă unică asupra trecutului.
Colecțiile Bibliotecii Naționale a României reprezintă o comoară inestimabilă de informații și cunoaștere. Ele nu doar păstrează memoria culturală și istorică a unei națiuni, ci și susțin cercetarea academică, educația și accesul publicului la patrimoniul cultural. Aceste resurse valoroase reprezintă o sursă vitală pentru înțelegerea trecutului și construirea viitorului.
Prin eforturile de conservare și digitizare, Biblioteca Națională a României se angajează să facă aceste comori culturale accesibile unui public mai larg, asigurând astfel că bogăția lor este transmisă și valorificată de generațiile actuale și viitoare. Astfel, BNR nu este doar un depozitar al cunoașterii, ci și o punte între trecut și prezent, între tradiție și inovație, contribuind la dezvoltarea continuă a cunoașterii și culturii în societatea românească și dincolo de hotarele ei.
Având o apreciere deosebită pentru valorile prezente în fondul de carte românească veche și rară, o colecție care reflectă evoluția culturii scrise în țara noastră și care adăpostește adevărate comori literare și bibliofile, Romfilatelia a lansat în circulație, vineri, 17 noiembrie 2023, emisiunea de mărci poștale „Biblioteca Națională a României. Colecții” (LP #2442), compusă din 2 timbre și 1 plic „prima zi” (171 de exemplare).
Machetatorul George Ursachi a reușit să ilustreze cu talent și abilitate pe timbrul cu valoarea nominală de 10 lei (contravaloarea unei scrisori externe neprioritare cu greutatea cuprinsă între 50 și 100 de grame) un detaliu din Biblia de la București sau Biblia lui Șerban Cantacuzino, prima biblie tipărită în limba română în anul 1688. Pe timbrul cu valoarea nominală de 12 lei (contravaloarea taxei de recomandare externă și/sau a expedierii unei scrisori prioritare externe cu greutatea de până în 50 de grame) este prezentat un detaliu din cartea „Istoria delle moderne rivoluzioni della Valachia: con la descrizione del paese; natura, costumi, riti, e religione degli abitanti...”, o cronică redactată de secretarul de limbă italiană al lui Constantin Brâncoveanu, florentinul Anton-Maria Del Chiaro, publicată pe cheltuiala autorului la Veneția, în 1718. În final, pe plicul „prima zi” este redat un fragment din manuscrisul lucrării „Înșir' te Mărgărite” (text de Vasile Alecsandri și ilustrație de Regina Elisabeta - Carmen Sylva).
Din totalul de 16.562 de timbre emise, Poșta Română a achiziționat 3.200 de mărci poștale din fiecare valoare nominală (în coli de 32 de exemplare) pentru folosirea în francarea corespondenței.