5 ani de la moartea actorului Marin Moraru

Marin Moraru s-a născut la 31 ianuarie 1937, în Bucureşti, într-o familie modestă – tatăl său fiind vopsitor de vagoane la CFR, iar copilăria şi-a petrecut-o în cartierul Giuleşti, pe strada Tabla Buţii.
În copilărie visa să devină aviator, însă, la îndrumarea tatălui a urmat cursurile şcoii de Construcţii Căi Ferate – Întreţinere Drumuri şi Poduri, perioadă în care l-a cunoscut pe regizorul Mihai Dimiu, care se ocupa de echipa de teatru de amatori a şcolii. Marin Moraru primeşte astfel primul rol din viaţa sa, în piesa „Steaguri pe tunuri”, de A.S. Makarenko.
La absolvirea şcolii este repartizat la Braşov, ca asistent de picher, având în responsabilitate întreţinerea unei porţiuni de cale ferată.
După un an s-a tranferat la uzina Griviţa Roşie, în Bucureşti, ca agent tehnic.
Se înscrie la Universitateta Politehnică, la sugestia familiei, unde este admis, dar fiindcă destinul i-a rezervat altceva, Marin Moraru află de la radio amănunte despre admiterea la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică (I.A.T.C.) „I.L. Caragiale”, unde se hotărăşte să îşi încerce norocul şi să participe la examen.
Nu este admis, dar este acceptat ca „audient”, participând timp de un an la cursuri fără a primi note. În cele din urmă, după un an trece examenul de admitere, fiind înscris direct în anul II, la clasa prof. Dina Cocea.
În facultate îl cunoaşte pe regretatul Gheorghe Dinică, alături de care a absolvit institutul în anul 1961, cei doi fiind legaţi, de atunci, printr-o prietenie puternică ce a durat până la plecarea la cele veşnice a maestrului Dinică.
Examenul de absolvire a reprezentat pentru Marin Moraru, tălmăcirea rolului Agamiţă Dandanache din piesa „O scrisoare pierdută” de I.L. Caragiale.
După absolvirea facultăţii, a activat ca actor pe scena de la Teatrul Tineretului, în perioada 1961-1964, unde a fost prezent în rolurile Pigulete – „Pigulete plus cinci fete” de Constantin Bratu, regia Ion Lucian, Guliţă – „Chiriţa în provincie” de Vasile Alecsandri, regia Sanda Manu şi Şase roluri – „Ocolul Pământului” de Pavel Kohout, regia Radu Penciulescu.
După o perioadă în care a predat în calitate de conferențiar universitar la I.A.T.C. București (1974-1980), s-a reîntors în anul 1980 la Teatrul Național „I.L. Caragiale”. Din anul 2002 a fost societar de onoare al Teatrului Național din București.
Se stinge din viață la 79 de ani în Spitalul Elias din București pe 21 august 2016, fiind înmormântat în Cimitirul Bellu.

 

Theodor Aman – 130 de ani de la moartea marelui pictor

În urmă cu 130 de ani, la 19 august, se stingea din viaţă Theodor Aman, cel dăruit picturii până în ultima clipă, nu simbolic, ci efectiv. Locuinţa şi atelierul său, devenite muzeu, oferă vizitatorului, şi azi, imagini încărcate de semnificaţii: Theodor Aman nu a fost numai pictorul a cărui operă marchează o nouă direcţie (aceea a maturităţii) în arta noastră plastică, dar şi un mare patriot, un iniţiator şi  un  deschizător de drumuri. S-a născut la 20 martie 1831, la Câmpulung, dintr-o familie craioveană refugiată din pricina ciumei, care bântuia în acea perioadă cetatea banilor. După o scurtă perioadă de studii la Craiova, viitorul pictor îşi continuă şcoala la Colegiul „Sfântul Sava” din Bucureşti. Aici, profesori ca August Treboniu Laurian, Petrache Poenaru şi C[ostache] Aristia îl vor educa în spiritul noilor idei ale secolului, iar profesorul şi pictorul Carol Wahl Steiner va continua să-l încurajeze în pictură, aşa cum la Craiova o făcuse Constantin Lecca.

205 ani de la naşterea lui Ion Ghica

Printre luminoasele figuri ale istoriei culturii româneşti din secolul al XIX-lea se află şi cea a omului politic, economistului şi scriitorului Ion Ghica, al cărui nume e legat de multe dintre evenimentele politice şi culturale ale României. S-a născut la Bucureşti, în ziua de 16 august 1816. Tatăl său, banul Dimitrie Scarlat Ghica, şi mama sa, Maria Câmpineanu, ocupându-se de educaţia copilului, l-au dat pe acesta la Colegiul „SfântulSava”, unde Ion Ghica are ca profesori pe unii dintre entuziaştii oameni de cultură care îi vor sădi în suflet dorinţa de a lupta pentru propăşirea poporului nostru. Aici, Ghica îi cunoaşte şi se împrieteneşte cu Grigore Alexandrescu şi cu neobositul revoluţionar de mai târziu, Nicolae Bălcescu. Ca  mulţi  alţi  tineri  de  atunci,  Ghica îşi  continuă studiile  la  Paris. Îşi  ia  bacalaureatul  la  Sorbona şi urmează apoi studiile de specialitate, devenind, după 5 ani, inginer de mine.

Destinații de vacanță: Castelul Scaligero

În cazul în care vă permiteți un concediu în afara țării, vă recomand Castelul Scaligero. Este o fortăreață din epoca medievală, punct de acces în centrul istoric al localității Sirmione, pe Lacul Garda. Este unul dintre cele mai bine conservate castele din Italia. În 2019 a fost a 22-a cea mai vizitată atracție din Italia, cu 308.459 de vizitatori. În cazul în care ajugenți acolo și vă amintiți de această recomandare, mi-ar face o mare plăcere să primesc o vedere de la voi. Poșta Italiană a fost darnică cu timbrele prin care să-și promoveze frumusețile patriei.