Filatelistul feroviar nr. 106

A apărut și nr. 106 (februarie 2022) al buletinului informativ al Asociației Filateliștilor Feroviari din România, primul pe acest an. În cele 78 de pagini ale publicației semnează articole pentru dvs. ing. Gabriel Mărgineanu (Locomotiva cu abur germană clasa DR 52 pentru război, Poduri combinate proiectate de inginerul Anghel Saligny, Vagoane și trenuri etajate sau „Duplex”), Aurel Maxim (cu cel de-al șaptelea episod privind Direcția Poștelor și Diligenților Moldovei din perioada 1852 - 1862), Gheorghe Ionescu (care ne prezintă noi erori, varietăți și obliterări de mărci poștale românești din perioada clasică și post-clasică), Jim Ballantyne (prezintă un scurt articol dedicat iubitorilor de căi ferate intitulat „Trainspotter”), ing. Lőrincz Tiberiu (Metroul din Budapesta), ing. Marius-Iulian Mihăiță (Funicularul din Salzburg) și Petre Maravela (Căile ferate din orașul Brăila). Ediția de față se încheie cu rubricile deja consacrate, „Filatelie feroviariară în Europa”, Literatura filatelică autohtonă și Activitatea asociației. Cei care doresc să intre în posesia revistei pot adera ca membrii în cadrul AFFR luând legătura cu președintele asociației ing. Gabriel Mărgineanu prin e-mail la adresa margineanu.gabriel@yahoo.com.

Orașele României: Miercurea-Ciuc

Romfilatelia, în colaborare cu Primăria Municipiului Miercurea-Ciuc, a introdus în circulație, joi, 10 martie 2022, o nouă emisiune de mărci poștale dedicată tezaurului arhitectonic urban al României: Orașele României: Miercurea-Ciuc (LP #2360). Cele patru timbre ale seriei (48 x 33 mm), machetate de Mihail Vămășescu, ilustrează edificii reprezentative ale orașului: Biserica franciscană din Șumuleu Ciuc și statuia Maicii Domnului (pe timbrul cu valoarea nominală de 2 lei), Gimnaziul Romano-Catolic (pe timbrul cu valoarea nominală de 3 lei), Cetatea Mikό (pe timbrul cu valoarea nominală de 10 lei), Patinoarul „VÁKÁR LAJOS” (pe timbrul cu valoarea nominală de 16 lei). Emisiunea este însoțită de 1 FDC (196 plicuri) echipat cu timbrele emisiunii, numerotat și obliterat cu ștampila „prima zi”.

Palatul Schönborn

Palatul Schönborn este adesea numit castel, însă el nu a avut nici odată vre-o semnificație defensivă. Această cabană de vânătoare luxoasă a fost construită la sfârșitul secolului al XIX-lea, dar în exterior el are o adevărată arhitectură stilizată, însă foarte elegantă.
Adesea este numit și Castelul Chynadievsky, deoarece după construcție, imaginea palatului a fost folosită pentru imprimarea stemei acestui oraș. Există și o altă cabană de vânătoare nu în orașul propriu-zis, ci în pădurea aflată la câțiva kilometri distanță.
Imaginea Castelului Schönborn este destul de faimoasă și se găsește adesea reprodusă pe vederi sau mpărci potșale. De la mijlocul secolului al XX-lea, în apropiere se află sanatoriul din Karpați pentru persoanele cu boli cardiovasculare. Castelul este înconjurat de un parc frumos și oricine poate merge acolo prin cumpărarea unui bilet. Și clădirea istorică se poate, de asemenea, vizita.

Anna Iaroslavna

Fiica mijlocie a lui Yaroslav cel Înțelept, care mai târziu a devenit regina Franței, Anna Iaroslavna este autoarea celor mai vechi exemple de literatură ucraineană. Semnăturile ei, care se află pe multe acte de stat, sunt înconjurate de nenumărate cruci - semne ale celor mai înalți vasali ai Franței. Prima dintre reginele Franței avea puterea regentă. Ea a fondat Abația Sf. Vincent, care funcționează și astăzi și în 2013 a fost achiziționată de Universitatea Catolică din Ucraina. Anastasia a murit cel târziu în 1094, deoarece anul acesta este deja menționată ca decedată. Potrivit legendei, ea a murit la Mănăstirea Admont din Stiria.