În grădinile liniștite ale Orientului, dar și în parcurile europene, există o floare care pare desprinsă dintr-un vechi basm botanic: Amberboa moschata, cunoscută și ca centaurea parfumată.
La prima vedere, pare o rudă delicată a albăstrelelor – cu petale subțiri, de un roz-violaceu intens, uneori albe sau albastre, care dansează ușor în bătaia vântului.
Adevărata ei taină stă însă în parfum: un miros dulce, muscat, care învăluie aerul și atrage imediat privirile și amintirile. Nu e de mirare că a fost cultivată de secole ca floare ornamentală, apreciată pentru farmecul și aroma ei unică.
Dincolo de grădini și festivaluri florale, Amberboa moschata și-a găsit locul și pe timbre. Acolo, desenată cu migală, își păstrează parfumul imaginar, purtat peste frontiere și decenii. Pentru filateliști, imaginea ei nu înseamnă doar o simplă floare, ci o mărturie a frumuseții fragile care unește botanica, arta și poșta într-un singur detaliu de hârtie gumată.
Astfel, atunci când întâlnim pe un timbru această floare discretă, avem în față o invitație la contemplare: un gest simplu, dar plin de poezie, prin care natura își face loc în clasor, la fel de vie ca într-o grădină parfumată de vară.


Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu