Norul care purta un timbru

Într-o după-amiază de vară, am privit cerul și am zărit cum, din senin, se ridica un nor uriaș, alb la bază și întunecat în vârf. Era un Cumulonimbus – norul furtunilor, arhitectul tunetelor și al ploilor repezi. Părea un munte de vată plutind, dar ascundea în el fulgere și putere.
În imaginația mea de filatelist, norul semăna cu un plic imens, gata să fie expediat. Fulgerul era ca o ștampilă rapidă, pusă de natura însăși, iar ploaia – o ploaie de timbre mărunte, picurând peste lume. M-am gândit că, dacă poșta ar avea un serviciu ceresc, atunci

Cumulonimbus ar fi curierul perfect: spectaculos, grăbit, neașteptat.
De-a lungul timpului, câteva administrații poștale au surprins norii pe timbre, transformând fragmente de cer în imagini ce pot fi păstrate într-un clasor. Și am descoperit că chiar exista și timbre dedicat Cumulonimbusului – nu doar ca fenomen meteorologic, ci ca simbol al forței și al frumuseții ascunse în văzduh.

Astfel, în albumele noastre, un nor nu ar fi doar o formă trecătoare, ci o amintire fixată pe hârtie gumată: un timbru din cerul furtunilor.