Aviația românească la înălțime

România are o istorie bogată în domeniul aviației, marcată de contribuții semnificative aduse de inventatori și pionieri care au influențat dezvoltarea zborului la nivel mondial. De la primele încercări de a se ridica de la sol până la performanțele din secolul XX, inginerii și aviatorii români au demonstrat ingeniozitate și perseverență.

Un omagiu adus realizărilor din domeniul aviației românești a fost lansat de către Romfilatelia pe 15 iulie 2024, sub forma emisiunii filatelice intitulată „Ziua Mărcii Poștale Românești” (LP #2475). Seria, machetată de Mihail Vămășescu, include patru timbre, o coliță filatelică dantelată, un plic „prima zi” (211 exemplare) și un album filatelic special, realizat în tiraj limitat de 273 de exemplare.

Unul dintre cei mai renumiți inventatori români în domeniul aviației este Traian Vuia. Pe 18 martie 1906, Vuia a reușit să decoleze cu un aparat de zbor autopropulsat, numit „Vuia I”, ilustrat pe marca poștală cu valoarea nominală de 4 lei (contravaloarea expedierii unei corespondențe neprioritare interne cu greutatea de până în 100 de grame). Acest aparat, considerat de mulți specialiști ca fiind primul avion din lume care s-a ridicat de la sol prin propriile mijloace, a parcurs o distanță de 12 metri la o înălțime de aproximativ un metru. Vuia a demonstrat că zborul mecanic este posibil fără a folosi o catapultă sau alte mijloace externe de lansare, deschizând calea pentru dezvoltarea avioanelor moderne.

Aurel Vlaicu este un alt pionier al aviației românești, cunoscut pentru inovațiile sale în designul aeronavelor. În 1910, Vlaicu a construit și a pilotat primul său avion, „Vlaicu I”, care a zburat cu succes în fața unei mari mulțimi. În anul următor, a construit „Vlaicu II”, un avion avansat pentru acea perioadă, cu care a realizat numeroase zboruri și a participat la concursuri internaționale. Vlaicu a adus contribuții esențiale în proiectarea și construcția avioanelor, demonstrând capacitatea românilor de a inova în acest domeniu. În urmă cu 110 ani a inventat și primul avion din lume construit din metal, numit „Vlaicu III”, care este reprodus pe marca poștală valoarea nominală de 5 lei (contravaloarea expedierii unei corespondențe neprioritare interne cu greutatea cuprinsă între 500 și 2.000 de grame).

Elie Carafoli a fost un inginer și profesor român, cunoscut pentru contribuțiile sale în aerodinamică și proiectarea avioanelor. El a proiectat mai multe modele de avioane pentru Industria Aeronautică Română (IAR), inclusiv renumitul IAR 80, unul dintre cele mai performante avioane de vânătoare din Al Doilea Război Mondial, care este ilustrat pe marca poștală valoarea nominală de 6 lei (contravaloarea expedierii unei corespondențe prioritare interne cu greutatea cuprinsă între 100 și 500 de grame). Munca sa în domeniul aerodinamicii și construcției aeronavelor a avut un impact semnificativ asupra dezvoltării industriei aeronautice românești.

Pe 13 august 2024, se împlinesc 55 de ani de la primul zbor al companiei TAROM în jurul lumii cu avionul IL-18D, imortalizat pe marca poștală valoarea nominală de 13 lei (contravaloarea expedierii unei corespondențe prioritare externe cu greutatea de până în 100 de grame). Acest eveniment remarcabil din istoria aviației românești a avut loc în 1969 și a demonstrat capacitatea și profesionalismul echipei TAROM. Zborul a fost o realizare tehnică deosebită pentru acea perioadă și a pus România pe harta mondială a aviației civile.

Henri Coandă este un alt nume marcant în aviația românească și mondială. În 1910, el a construit primul avion cu reacție din lume, cunoscut sub numele de „Coandă-1910”. Deși zborul demonstrativ nu a avut succesul dorit, descoperirea efectului Coandă, un fenomen aerodinamic important, a avut un impact major asupra dezvoltării ulterioare a aviației și a tehnologiei jeturilor.

Efectul Coandă se referă la tendința unui jet de fluid de a fi atras și a se lipi de o suprafață curbată, principiu utilizat în diverse aplicații aeronautice și industriale. Pe timbrul coliței dantelate a emisiunii, cu valoarea nominală de 33 lei (contravaloarea expedierii unui pachet mic extracomunitar prioritar cu greutatea cuprinsă între 100 și 500 de grame) regăsim imaginea savantului român și a primului avion cu reacție fabricat în România - „IAR 93”.

Chiar dacă această emisiune filatelică nu i-a dedicat un timbru, nu putem să nu o nominalizăm și pe Smaranda Brăescu care a fost prima femeie parașutist din România și una dintre cele mai faimoase parașutiste din lume în anii 1930. Ea a stabilit un record mondial la 2 octombrie 1931, sărind de la o altitudine de 6.000 de metri, și a devenit campioană mondială în 1932 cu un salt de la 7.233 de metri. Realizările sale în parașutism au fost recunoscute la nivel internațional și au inspirat generații de aviatori și parașutiști.

Contribuțiile românilor în domeniul aviației sunt impresionante și variate, de la primele zboruri autopropulsate la inovații tehnologice și recorduri mondiale. Traian Vuia, Aurel Vlaicu, Henri Coandă, Elie Carafoli și Smaranda Brăescu sunt doar câțiva dintre cei care au pus România pe harta aviației mondiale. Invențiile și descoperirile lor nu doar că au schimbat cursul dezvoltării aviației, dar au demonstrat și spiritul de inovație și curaj al românilor.