România, 2025 (plic comemorativ realizat de Cercul filatelic din Baia Mare).
Jimi Hendrix, născut Johnny Allen Hendrix pe 27 noiembrie 1942 în Seattle, Washington, a fost un chitarist, cântăreț și compozitor american care a lăsat o amprentă indelebilă asupra lumii muzicii în timpul scurtei, dar explozivei sale cariere. De multe ori considerat unul dintre cei mai mari chitariști din toate timpurile, stilul său inovator, talentul excepțional și prezența sa captivantă pe scenă au revoluționat muzica rock și au influențat generații de muzicieni care i-au urmat.
Statele Unite ale Americii, 2014.
Primii ani din viața lui Jimi Hendrix au fost marcați de greutăți și provocări. Părinții săi au divorțat când avea doar nouă ani, iar el a avut parte de o serie de locuințe temporare înainte de a se stabili cu tatăl său. La vârsta de 15 ani, a primit prima sa chitară acustică, care a devenit repede cea mai prețioasă comoară a sa. Cu toate că a avut o pregătire formală limitată, Hendrix s-a dedicat muzicii, învățând să cânte după ureche și explorând diverse genuri muzicale, inclusiv blues-ul, R&B-ul și rock and roll-ul.
Antigua şi Barbuda, 2016.
La începutul anilor 1960, Hendrix a început să cânte în diferite trupe și să-și dezvolte abilitățile în timpul unor turnee cu artiști precum Isley Brothers și Little Richard. Aceste experiențe au reprezentat o rampă de lansare pentru succesul său viitor, în timp ce a dezvoltat un stil distinctiv de chitară și o personalitate scenică unică. În 1966, Hendrix s-a mutat la Londra, unde a format Jimi Hendrix Experience, un trio puternic care îl includea pe basistul Noel Redding și pe bateristul Mitch Mitchell. A fost în Londra când cariera lui Hendrix a decolat, captând atenția unor figuri influente din industria muzicală și câștigând rapid un public fidel.
Burundi, 2011.
Trupa a lansat albumul de debut „Are You Experienced” în 1967, care a adus în atenție tehnicile revoluționare de chitară ale lui Hendrix, inclusiv feedback-ul, distorsiunea și efectele pedalului wah-wah. Peisajele sonore psihedelice și utilizarea inovatoare a tehnologiei de studio au adunat recenzii elogioase și succes comercial, cimentând poziția lui Hendrix ca un pionier muzical.
Djibouti, 2022.
Concertele live ale lui Hendrix au fost cu adevărat legendare. Solo-urile sale incendiare de chitară și prezența sa carismatică au captivat publicul din întreaga lume. Unul dintre cele mai iconice momente ale carierei sale a avut loc la Festivalul de Muzică și Artă Woodstock din august 1969, unde a interpretat o versiune fascinantă a imnului american „The Star-Spangled Banner”, folosind chitara pentru a imita sunetele războiului și haosului. Această interpretare a devenit ulterior un simbol durabil al mișcării contra-culturaliste a anilor 1960.
Guinea-Bissau, 2010.
Tragic, cariera lui Jimi Hendrix a fost întreruptă când a murit la 18 septembrie 1970, la vârsta de 27 de ani, din cauza unei supradoze accidentale de barbiturice. Cu toate că a plecat prea devreme din această lume, moștenirea sa persistă până în ziua de astăzi.
Niger, 2022.
Impactul lui Hendrix asupra lumii muzicii rock nu poate fi supraevaluat. Tehnicile sale inovatoare de chitară și abordarea sa experimentală a muzicii au deschis calea pentru generațiile viitoare de chitariști și muzicieni. Mulți artiști din diferite genuri muzicale l-au menționat pe Hendrix ca o influență semnificativă. Contribuțiile sale la muzica rock, blues și psihedelică continuă să inspire numeroși muzicieni din întreaga lume. Albumele sale, precum „Axis: Bold as Love”, „Electric Ladyland” și „Band of Gypsys”, rămân clasice celebrate.
Republica Centrafricană, 2022.
În recunoașterea contribuțiilor sale inovatoare la muzică, Jimi Hendrix a primit postum mai multe premii și onoruri, inclusiv introducerea în Rock and Roll Hall of Fame (1992) și în UK Music Hall of Fame (2005). Viața și cariera lui Jimi Hendrix au fost o dovadă a puterii talentului pur, inovației și creativității. Prin abilitățile sale de chitară neegalate și explorarea neînfricată a muzicii, a reconfigurat peisajul muzicii rock, lăsând o amprentă durabilă asupra industriei. Cu toate că a plecat prea devreme din această lume, muzica sa trăiește în continuare, inspirând și bucurând noi generații de pasionați de muzică, asigurând că legenda acestui chitarist nu va fi uitată niciodată.
Luni, 15 septembrie 2025, Romfilatelia împreună cu Poșta Română au lansat în circulație emisiunea filatelică „EXPO OSAKA 1970 – 2025” (LP #2531). Aceasta evocă atât prestigioasa expoziție mondială găzduită de Japonia, cât și aniversarea a 55 de ani de la prima apariție filatelică românească dedicată EXPO’70. Seria din 1970 (LP #720), realizată grafic de artistul Ion Dumitrana, cuprindea două mărci poștale – portretul unei tinere japoneze cu pălărie cu flori (20 bani) și imaginea unei pagode (1 leu) – precum și o coliță filatelică dantelată (LP #721), imprimată în Japonia. Particularitatea acesteia era plasarea valorii nominale în afara perforului, pe un fundal conceput cu ajutorul calculatorului FACOM 270/30, tehnologie de vârf la acea vreme.
Noua coliță aniversară provine din supratipărirea a 2.180 de exemplare din tirajul original și se remarcă prin inserarea valorii de 55 lei direct pe timbru, printr-o steluță perforată ca element de securitate și printr-o grafică tematică semnată de artistul Mircea Cantor. Alături de aceasta, a fost realizat și plicul „prima zi”, ilustrat cu o reprezentare stilizată a Pavilionului României la Expo Osaka 2025 și obliterat cu o ștampilă bicoloră ce evocă drapelul nipon. Prin această apariție, filatelia românească reușește să unească simbolic trecutul inovator al Expoziției din 1970 cu perspectivele contemporane ale Expo Osaka 2025, oferind colecționarilor o veritabilă punte între istorie și actualitate.
A fost odată un tânăr din Siracuza, crescut într-o familie aleasă, într-o lume în care limba arabă era limbajul poeziei, științei și credinței. Numele său era Ibn Hamdis, iar cuvintele îi curgeau din pană ca apele calde ale Mediteranei. Însă soarta avea să-i schimbe drumul: în anul 1061, normanzii cuceresc Sicilia, iar Ibn Hamdis este silit să plece în exil. Ajunge mai întâi în Ifriqiya, apoi în îndepărtatul al-Andalus, dar niciun loc nu-i poate șterge dorul de casă. Versurile sale, scrise în arabă clasică, poartă mereu amintirea Siciliei – grădinile, parfumul florilor, sunetul mării… toate devin poezie. Scrierile lui sunt impregnate de o melancolie tandră, o dorință arzătoare de întoarcere, imposibilă în realitate, dar vie în cuvinte. În 2025, acest poet al dorului și al exilului a fost readus în atenție printr-un gest filatelic de finețe: un timbru comemorativ emis în Italia, cu ștampila „prima zi” aplicată la Roma, și nu la Siracuza – fapt explicat chiar în buletinul emis de studenții specializării de Limba și literatura arabă din cadrul Universității Sapienza, alături de profesoara lor, Arianna D’Ottone. O alegere simbolică: în capitală, glasul lui Ibn Hamdis a fost ascultat din nou. Poate că, așa cum cuvintele sale au străbătut veacurile, și timbrul care îl omagiază va ajunge în clasorul unui colecționar care, citind numele „Ibn Hamdis”, va auzi din nou suspinul unei Sicilii pierdute, regăsită doar prin poezie.
Calea ferată Liverpool - Manchester este o linie de cale ferată care leagă orașele britanice Liverpool și Manchester, renumită pentru că este prima cale ferată din lume care leagă două orașe. Călătoria inițială a avut loc la 15 septembrie 1830 între stația Liverpool Road din Manchester (acum parte a Muzeului de Știință și Industrie) și stația Hedge Hill din Liverpool.
Totuși, în timpul uneia dintre primele călătorii a avut loc primul accident fatal din istoria căilor ferate: un cunoscut parlamentar din Liverpool, William Huskisson, aflându-se în mijlocul căilor, a subestimat viteza de apropiere a locomotivei Rocket și a fost lovit de ea.
Accidentul a acționat ca un stimulent pentru dezvoltarea primelor sisteme de siguranță, la început rudimentare, precum clopotele cu care erau echipate locomotivele (al căror sunet a fost înlocuit aproape imediat cu cel al fluierului clasic). Apoi, treptat, s-a trecut la un sistem ceva mai sofisticat, compus din palete multicolore, strămoș al semaforului modern.
Calea ferată a avut imediat un succes uriaș prin reducerea timpului de călătorie între cele două orașe la puțin peste două ore comparativ cu cele 6 - 8 ore necesare pe drum. Locomotiva Rocket, practic, a menținut o viteză medie de 27 km/h cu vârfuri maxime de 46 km/h. În curând, alte secțiuni feroviare au fost conectate la Liverpool - Manchester și în jurul acestora s-a dezvoltat rețeaua feroviară britanică în câțiva ani.
Astăzi, linia proiectată și construită în 1830 (totuși pe unele mărci poștale este menționat anul dării în exploatare a liniei ca fiind 1829) conectează încă cele două orașe cu foarte puține modificări ale traseului, deși este utilizată ca o linie secundară acoperită în mare parte de trenuri regionale.
Din punct de vedere filatelic aniversarea liniei a fost marcată de timbre emise de administrații poștale precum: Ungaria (1979), Maria Britanie (1980), Korea de Nord (1980), Mali (1980), Grenada (1990 și 1991), Cambodgia (1995) sau Congo (2001). Dacă mai cunoașteți și altele, vă rog să le semnalați.
