Când culorile prind viață la Bratislava

În zilele senine de toamnă, Bratislava pare un oraș desenat. Străzile sale vechi, cu ziduri pastelate și ferestre ca niște ochi visători, se transformă la fiecare doi ani într-un uriaș album de povești. Este vremea Bienalei Ilustrațiilor de la Bratislava (BIB) – locul unde arta pentru copii devine limbaj universal și fiecare pagină ilustrată capătă aripi.

În sălile BIBIANA – casa internațională a artei pentru copii – se adună creații venite din toate colțurile lumii. Fiecare desen spune o poveste tăcută: un copil care visează, o pasăre care nu-și găsește zborul, un peisaj care respiră în ritmul imaginației. Sub egida UNESCO și a IBBY, Bienala nu este doar o competiție, ci o sărbătoare a sensibilității, o punte între culturi, un dialog între linii, culori și emoții.

Ediția a 30-a, desfășurată în septembrie 2025, a marcat șase decenii de tradiție BIB – șaizeci de ani de povești ilustrate, de artiști care au desenat copilăria lumii. Printre numele care strălucesc se află și Paloma Valdivia, premiată cu Marele Premiu BIB 2023 pentru ilustrațiile sale la volumul bilingv The Book of Questions de Pablo Neruda. În paginile acelei cărți, poezia și imaginea se întâlnesc într-o simfonie de culori – ca și cum desenul însuși ar fi început să respire versuri.
Pentru un colecționar de timbre, un asemenea eveniment este mai mult decât artă – este inspirație. 

În micile piese gumate, ca și în ilustrațiile BIB, se ascunde același miracol: puterea imaginii de a spune povești fără cuvinte. Poate, într-o zi, un timbru va celebra această Bienală, iar atunci, între un plic și un vis, vom descoperi din nou că desenul copilăriei nu se termină niciodată.

Un secol de lumină pe peliculă

Filatelia are darul de a transforma amintirea marilor personalități în imagini ce călătoresc prin timp, iar figura lui Henrik Sureni Malyan (30 septembrie 1925 – 14 martie 1988) este una dintre ele. Regizor, scenarist și om de teatru, Malyan a fost o voce puternică a cinematografiei armene, reușind să surprindă în filmele sale esența umanului, cu toate contradicțiile și frumusețile sale.
Artist al Poporului al RSS Armene și al URSS, el a lăsat posterității creații ce au depășit granițele țării natale, fiind recunoscut drept unul dintre cei mai importanți cineaști est-europeni ai secolului XX. Filmele sale, marcate de lirism și de o profundă atenție față de detaliul vieții cotidiene, au devenit repere culturale pentru generații întregi.

Prin timbre, chipul și opera lui Henrik Malyan sunt readuse în atenția publicului, amintind că arta – fie ea film, teatru sau filatelie – rămâne o punte între memorie și viitor. Astfel, fiecare colecționar care așază în clasor imaginea regizorului armean participă, la rândul său, la păstrarea vie a unei moșteniri culturale neprețuite.

 

La ce timbre româneşti să ne aşteptăm în 2026

Am parcurs cu interes prima variantă a programul editorial al Romfilateliei pentru anul 2026 și, ca de fiecare dată, am avut sentimentul că timbrul poștal rămâne unul dintre cele mai coerente și elegante moduri de a spune povești despre identitatea noastră, despre lume și despre valorile care merită păstrate. Cele 45 de emisiuni anunțate, la care se adaugă șase rezerve, conturează un an filatelic dens, variat și echilibrat, în care cultura, istoria, natura și actualitatea se întâlnesc firesc.
Anul a debutat sub semnul Zilei Culturii Naționale, iar luna ianuarie va fi completată cu teme inspirate din natură și artă, precum plantele carnivore, anotimpurile surprinse în lumina vitraliilor lui Sever Frențiu și o emisiune dedicată cocoșilor, simboluri cu rezonanțe tradiționale și heraldice. Este un început care anunță deja diversitatea tematică a anului.
Februarie aduce o deschidere către sport, simboluri și aniversări majore. Team Romania la Jocurile Olimpice Milano–Cortina 2026 se întâlnește cu tradiția orientală prin Zodiacul chinezesc – Anul calului de foc, iar dimensiunea culturală este amplu reprezentată de Constantin Brâncuși, la 150 de ani de la naștere, alături de aniversarea Federației Internaționale de Filatelie, un reper important pentru comunitatea filatelică mondială.
În martie, natura revine în prim-plan printr-o emisiune dedicată irișilor, completată de o incursiune în patrimoniu prin Tezaurul din seiful istoriei. Sărbătoarea Paștilor 2026 oferă prilej de reflecție spirituală, iar filatelia se intersectează cu viața asociativă și sportivă prin emisiunile dedicate Rotary – 90 de ani în Districtul 2241 România și Republica Moldova și Federației Române de Box, la centenar.
Aprilie este marcat de un puternic accent educativ și european. Ziua Internațională a Cărții pentru Copii se împletește cu emisiunea Europa 2026 – 70 de ani, alături de teme atractive precum curiozitățile faunei și obiectivele turistice românești, invitând la descoperire și explorare.
Luna mai aduce o notă solemnă prin emisiunea dedicată Dinastiei Regale a României, completată de dimensiunea internațională a Expoziției Filatelice Mondiale Boston 2026. Privirea este orientată și spre viitor, prin tema Tehnologia viitorului: Smart City, un subiect care plasează filatelia în dialog cu inovația.
Iunie se remarcă prin deschiderea internațională, cu două emisiuni comune: România–Kazahstan, dedicate rezervațiilor biosferei, și România–Moldova, care evocă primul zbor pe ruta București–Galați–Chișinău. Acestora li se adaugă Campionatul Mondial de Fotbal 2026, explorarea spațiului și o emisiune cu mesaj social puternic: „Fii inteligent și spune NU drogurilor!”.
În plină vară, luna iulie marchează 70 de ani de la aderarea României la UNESCO, aniversarea Societății Române de Cruce Roșie, dar și Ziua Mărcii Poștale Românești, dedicată de această dată familiei Brătianu. Tot acum, anul 2026 este consacrat simbolic drept Anul Nadia Comăneci, o recunoaștere a excelenței sportive românești.
August continuă cu teme de patrimoniu și natură: Via Transilvanica, aniversarea Grădinii Botanice „Anastasie Fătu” din Iași, canonizarea Doamnei Maria Brâncoveanu și o incursiune spectaculoasă în trecutul îndepărtat prin animalele preistorice.
În septembrie, muzica și patrimoniul arhitectural se întâlnesc armonios. Concursul Internațional „George Enescu” este completat de o emisiune dedicată marilor muzicieni George Enescu, Sergiu Celibidache și Yehudi Menuhin, alături de un eveniment vizual spectaculos – Festivalul baloanelor cu aer cald – și de o incursiune în istoria transporturilor prin gările istorice românești.
Octombrie aduce în atenție palatele Poștei Române, urmate de prima parte a seriei Produs în România, iar finalul lunii este marcat de o emisiune dedicată măștilor, cu bogatele lor semnificații culturale și ritualice.
Noiembrie propune o emisiune comună România–Ungaria, dedicată prieteniei dintre Octavian Goga și Ady Endre, urmată de tradiționala emisiune Crăciun 2026 și de o incursiune în patrimoniul viticol prin vinurile românești din crame strămoșești.
Anul se încheie în decembrie cu teme puternic ancorate în istorie și memorie: Devotament regal – Echitație, comemorarea a 550 de ani de la moartea lui Vlad Țepeș și o emisiune dedicată rezistenței anticomuniste, un capitol dureros, dar esențial al istoriei recente.
Privit în ansamblu, acest program editorial confirmă încă o dată că filatelia românească rămâne un spațiu al dialogului dintre trecut, prezent și viitor. Ca filatelist, nu pot decât să salut această viziune amplă și să aștept, timbru cu timbru, un an care se anunță memorabil din punct de vedere cultural și colecționistic.

Romfilatelia a celebrat Ziua Culturii Naționale printr-o emisiune specială de timbre

Astăzi am avut bucuria să descopăr noua emisiune filatelică a Romfilateliei și a Poștei Române, dedicată Zilei Culturii Naționale, pusă în circulație pe data de 15 ianuarie 2025. Este o colecție care aduce un omagiu valorilor care definesc cu adevărat identitatea românească, punând în lumină personalități ce au marcat istoria, literatura și arta noastră.
Emisiunea, machetată de Mihai Criste, este cu adevărat completă: include trei timbre, un plic „prima zi”, trei cărți poștale maxime – perfecte pentru pasionații de maximafilie – și chiar o mapă filatelică în tiraj de 170 de exemplare, realizată cu rafinament la Fabrica de Timbre. 

Privind aceste piese, nu poți să nu simți respectul și admirația pentru cei care ne-au lăsat un patrimoniu cultural atât de bogat.
Pe timbre îi regăsim pe trei dintre cei mai importanți creatori de cultură românească: Nicolae Iorga (pe timbrul cu valoarea nominală de 5,50 lei) – istoric, savant și enciclopedist de anvergură europeană, autor a peste 1.000 de volume, care a rămas pentru mine un reper al gândirii românești; Andrei Mureșanu (pe marca poștală cu nominalul de 10 lei) – poet și revoluționar, autor al imnului național „Deșteaptă-te, Române”, un simbol al solidarității, demnității și al spiritului nostru național și pe Ștefan Luchian (pe timbrul cu nominalul de 25 lei) – maestru al culorii și sensibilității artistice, pictorul care a transformat florile și peisajul românesc în adevărate poezii vizuale.

Pentru mine, această emisiune este mai mult decât o colecție de timbre: este un mic periplu prin cultura românească, care aduce împreună istoria, literatura și arta, într-o formă estetică și simbolică deosebită.
Pentru orice colecționar sau pasionat de cultură, această emisiune este o invitație să redescoperim valorile care ne definesc ca români – prin timbre, culori și povești care nu se uită niciodată.