Diabolik – umbra care a coborât pe timbre

Când poșta devine scenă pentru o legendă a benzilor desenate, povestea capătă o viață aparte. Așa s-a întâmplat în ziua în care am ținut în mână primul timbru dedicat personajului Diabolik – acel anti-erou cu privire tăioasă, costumul negru ca întunericul și reputația de geniu al fărădelegii.

Îmi amintesc perfect clipa. Parcă deschideam nu un plic, ci o trapă secretă spre lumea creată de Angela și Luciana Giussani, două surori care, în 1962, au schimbat pentru totdeauna benzile desenate italiene. Pe marca poștală, Diabolik nu părea doar desenat; părea gata să sară din colțul hârtiei, să se strecoare printre file și să-și continue vreun plan imposibil. 

Iar alături, Eva Kant — elegantă, inteligentă, partner-in-escape, parteneră în iubire — veghea cu acea serenitate care i-a cucerit milioane de cititori.
Colița lansată în toamna lui 2025 îi surprinde într-un sărut pasional, de parcă Malta însăși, cu forturile sale, balconașele de lemn și simbolurile sale străvechi, ar fi devenit fundalul perfect pentru o iubire trăită la marginea legii. Este o imagine rară, tulburător de romantică pentru un personaj obișnuit cu umbrele.

În universul Diabolik, nimic nu este doar alb sau negru — deși el însuși poartă doar negru. Faptele sale sfidează moralitatea, dar inteligența lui fascinează. Mereu urmărit de inspectorul Ginko, detectivul incoruptibil, Diabolik a devenit un simbol al libertății absolute, al îndrăznelii de a sfida regulile lumii.

Acum, acest spirit rebel trăiește și pe timbre: fâșii mici de hârtie care păstrează în ea peste șase decenii de aventuri, identități schimbate, răsturnări de situație și dragostea dintre doi proscriși celebri.
Și poate că asta e magia filateliei: transformă povești în relicve palpabile, iar eroii — mai ales cei întunecați — devin astfel nemuritori.

Lavanda de Falkland – o floare discretă a Sudului Atlantic

Lavanda de Falkland (Perezia recurvata) este una dintre plantele emblematice ale arhipelagului Falkland, adaptată unui mediu aspru, dominat de vânturi puternice și variații climatice frecvente. Deși poartă numele de „lavandă”, planta nu are parfumul caracteristic speciilor mediteraneene, denumirea provenind mai degrabă din coloritul delicat al florilor sale.

Inflorescenţele pot varia cromatic de la nuanțe de liliachiu și albastru până la alb, oferind pete de culoare pe pajiștile și terenurile deschise ale insulelor. Planta este bine adaptată solurilor sărace și climatului răcoros, dezvoltându-se aproape de sol, ca o formă de protecție naturală împotriva vântului și frigului.

Această specie face parte din flora specifică sudului Atlanticului și este un exemplu elocvent al modului în care natura reușește să creeze forme de viață reziliente, capabile să supraviețuiască în condiții extreme. Prezența sa pe timbrele poștale din Falkland subliniază nu doar valoarea estetică a plantei, ci și importanța conservării biodiversității locale.
Discretă și robustă, lavanda de Falkland rămâne un simbol vegetal al acestor insule îndepărtate, unde frumusețea se exprimă adesea prin simplitate și adaptare.

Primele timbre bulgărești cu nominal în euro – un moment istoric pentru filatelie

Introducerea monedei euro în Bulgaria se reflectă și în filatelie, prin apariția primelor timbre poștale cu valoare nominală exprimată în euro, piese care marchează un prag important în istoria poștală a țării. 

Emise imediat după adoptarea oficială a noii monede, la începutul anului, aceste timbre devin din start obiecte de interes major pentru colecționari.
Prima emisiune are valoarea de 1 euro și este dedicată simbolului statului, o alegere care subliniază continuitatea identității naționale în contextul integrării monetare europene. Din punct de vedere editorial, timbrul este propus în blocuri de câte două exemplare, completate de o banderolă centrală cu caracter celebrativ, ceea ce sporește atractivitatea filatelică a emisiunii.
În paralel, timbrele cu nominal în leva rămân valabile și pot fi utilizate în continuare, nefiind stabilită deocamdată o dată de retragere din circulație. Această perioadă de tranziție, în care coexistă două sisteme de valori nominale, oferă un cadru interesant pentru colecționare și documentare.
Primele timbre bulgărești în euro nu sunt doar simple instrumente poștale, ci adevărate mărturii ale unui moment de schimbare istorică, în care simbolistica statală și evoluția economică sunt fixate într-o emisiune filatelică de referință.

Cocoșul între pânză și hârtia gumată

Privind înapoi prin istoria artei, îmi dau seama că cocoșul a fost rareori tratat ca o simplă pasăre de curte. De-a lungul secolelor, el a devenit simbol și metaforă: vestitor al zorilor, imagine a vigilenței și curajului, dar și expresie a ordinii firești din lumea rurală. În pictura universală, cocoșul traversează epoci și stiluri, de la compozițiile baroce tensionate până la scenele realiste sau romantice ale secolului al XIX-lea, în care viața satului este observată cu răbdare și respect.
Această tradiție artistică își găsește astăzi o continuare firească în filatelie. Emisiunea „Cocoși” (LP #2550), introdusă în circulație de Romfilatelia și Poșta Română la 30 ianuarie 2025, creează un dialog elegant între pictura universală și arta miniaturală a timbrului. 

Cele patru mărci poștale, machetate de artistul George Ursachi, aduc în prim-plan lucrări reprezentative din secole diferite, punând în valoare atât expresivitatea artistică, cât și diversitatea raselor de cocoși.
În pictura flamandă și olandeză, cocoșul apare adesea în scene de curte, alături de găini și pui, ca punct de echilibru vizual și simbolic. 

Pictorii acestor spații culturale au fost fascinați de penaj, de atitudinea dominantă și de contrastul cromatic pe care pasărea îl introduce într-o compoziție. Un exemplu grăitor este lucrarea „Cocoș cu găini și pui” (1855) de Albertus Verhoesen, reprodusă pe timbrul cu valoarea de 5 lei, unde cocoșul devine axul unei scene domestice surprinse cu minuțiozitate și sensibilitate.

În tradiția anglo-americană, interesul pentru fauna domestică se împletește cu spiritul documentar. John James Audubon, cunoscut pentru rigoarea observației sale, surprinde în „Păsări de fermă” (cca 1827) o lume ordonată și vie, în care cocoșul este expresia diversității raselor și a selecției naturale. Această dimensiune este bine redată pe marca poștală de 6,50 lei, unde pictura devine un act de cunoaștere, nu doar de reprezentare.

În nordul Europei, pictori precum Ferdinand von Wright aduc o notă de sobrietate și echilibru. În „Cocoș și găină” (1867), scena ilustrată pe timbrul de 10 lei, cocoșul apare într-un dialog vizual calm cu perechea sa, sugerând stabilitatea și ritmul natural al vieții. Fără dramatism, compoziția impresionează prin atmosferă și detaliu, subliniind legătura discretă dintre om, natură și domestic.

O perspectivă diferită este oferită de barocul timpuriu. În „O pisică printre cocoși” (circa 1710), realizată de Jakob Bogdani și reprodusă pe timbrul de 14 lei, tensiunea devine elementul central al scenei. Cocoșii sunt transformați în actori ai unei mici drame vizuale, iar contrastul dintre aparența de calm și pericolul iminent adaugă profunzime narativă compoziției.

Emisiunea este completată de un plic „prima zi” (tiraj 206 exemplare) și de o mapă filatelică realizată în tiraj limitat de 256 de exemplare, care include un bloc special cu patru timbre nedantelate.

Poșta Română a achiziționat pentru francarea corespondenței câte 3.200 de mărci poștale din fiecare valoare nominală, paginate în coli de câte 32 de timbre din care 4 în poziție tête-bêche. Sper doar că în cel mai scurt timp ele vor fi disponibile la toate oficiile poștale din țară.
În acest context, filatelia reușește să concentreze, pe suprafețe reduse, secole de simbolism și observație artistică. Cocoșul, vestitor al dimineții și personaj al picturii universale, devine astfel și mesager poștal, purtând cu sine nu doar o valoare nominală, ci și o poveste despre artă, timp și privirea atentă a artistului asupra lumii vii.