Alexandru (Alecu) Hurmuzachi s-a născut la 16 august 1823 în Cernăuca, Cernăuți, fiind fiul marelui vornic bucovinean Doxachi Hurmuzachi și al Ilenei (Ilinca, Olena) Murguleț, fiica unui stolnic. Acesta a fost un om politic și publicist român originar din Bucovina, cunoscut pentru implicarea sa în mișcarea națională a românilor din această regiune. De asemenea, a fost membru fondator al Societății Academice Române și a servit ca deputat din partea Bucovinei în Parlamentul austriac.
În perioada 1829-1841, Alexandru Hurmuzachi a urmat studii primare, gimnaziale și liceale în Cernăuți. Ulterior, în 1845, acesta a început studiile de drept la Viena. Între anii 1848-1850, împreună cu fratele său Gheorghe, a fost redactor al Ziarului Bucovina. În 1862, Hurmuzachi a fondat și a inaugurat Foaia Societății pentru cultură și literatură română în Bucovina.
În ceea ce privește opera sa, trebuie menționat discursul „Cuvânt de deschidere la prima Adunație Națională de la 19 aprilie 1862”, rostit în cadrul reuniunii române din Cernăuți. De asemenea, Hurmuzachi a scris mai multe articole, inclusiv „Teatrul național la Cernăuți”, „Arune Pumnul” și „Alecsandri în Cernăuți”.
În anul 1866, Alexandru Hurmuzachi a fost ales ca deputat în Camera Consiliului Imperial de la Viena, iar în 1867 a devenit deputat în Dieta Bucovinei. Pe lângă implicarea sa în politică, Hurmuzachi a fost și membru fondator al Academiei Române (din partea Bucovinei).
La data de 8 martie 1871 (S.N. 20 martie), Alexandru Hurmuzachi a încetat din viață în Napoli, Italia. După decesul său, a fost înmormântat în curtea Bisericii „Pogorârea Sfântului Duh” din Dulcești, județul Neamț.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu