Longevitatea în lumea animală

Longevitatea în lumea animală este un subiect fascinant, care aduce în prim-plan aspecte uluitoare despre durata de viață a diferitelor specii. De-a lungul istoriei, oamenii au fost fascinați de această caracteristică și au cercetat îndelung modul în care anumite animale trăiesc mult mai mult decât altele. Longevitatea este definită ca perioada de timp în care o specie animală trăiește și supraviețuiește în mediul său natural. Există o varietate imensă a duratei de viață în regnul animal, cu unele specii care trăiesc doar câteva ore și altele care pot trăi zeci, dacă nu sute de ani.
Un exemplu notoriu de longevitate în lumea animală este cel al broaștei țestoase. Unele specii de broaște țestoase de pământ sau marine, cum ar fi broasca țestoasă gigantică din Galapagos sau broasca țestoasă Seychelles, au fost observate trăind până la vârste uluitoare de peste 100 sau chiar 200 de ani. Aceste creaturi uimitoare pot trăi de-a lungul mai multor generații umane și au supraviețuit schimbărilor majore în mediul lor.
În același registru al longevității se încadrează balenele. De exemplu, balena Bowhead, care este cunoscută pentru faptul că trăiește între 100 și 200 de ani. Această longevitate remarcabilă a fost confirmată de nenumărate studii genetice și de biologie moleculară efectuate în această direcție.
Pe de altă parte, unele specii mici, cum ar fi muștele și unele rozătoare, au cicluri de viață mult mai scurte, trăind doar câteva săptămâni sau câțiva ani. Există o variație enormă în durata de viață a diferitelor specii, iar mulți factori contribuie la această diversitate, inclusiv genetica, mediu, dietă și presiunile evolutive.
Specialiștii din domeniul biologiei evolutive și al longevității animalelor investighează constant motivele pentru care anumite specii trăiesc mult mai mult decât altele. Se pare că există legături strânse între metabolismul animal, dimensiunea corporală și durata de viață. De exemplu, în general, animalele mai mari, cum ar fi elefanții și unele specii de rechini, au tendința de a trăi mai mult decât animalele mici, cum ar fi șoarecii sau țânțarii.
Se pare că longevitatea în lumea animală rămâne un domeniu de cercetare complex și fascinant. Cunoașterea duratei de viață a diferitelor specii de animale aduce în lumină minunile și misterul evoluției și al adaptării acestor creaturi în mediul lor. Studiul longevității animalelor nu numai că oferă o înțelegere mai profundă a vieții pe Pământ, ci are și potențialul de a oferi informații importante în cercetarea îmbătrânirii și a longevității umane.
Abordând acest subiect deosebit, Romfilatelia, în colaborare cu cercetătorul Șt. Gr. I Luis Ovidiu Popa, Directorul General al Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, a lansat o nouă serie filatelică, așteptată cu interes de pasionații tematicii „Natura”. Denumită „Campionii longevității” (LP 2440), această emisiune, creată de George Ursachi, a fost pusă în circulație la data de 3 noiembrie 2023 și este formată din 4 timbre (48 x 33 mm), 1 plic „prima zi” (181 exemplare) și o mapă specială.
Timbrele poștale prezintă imagini ale balenei de Groenlanda (valoare nominală de 2,30 lei), țestoasei de Seychelles (valoare nominală de 3,50 lei), hidrei de apă dulce (valoare nominală de 9 lei) și rechinului de Groenlanda (valoare nominală de 14 lei). Longevitatea acestor specii variază între 200 și 400 de ani, cu excepția hidrei de apă dulce, care este considerată potențial nemuritoare.
Plicul „prima zi” prezintă imaginea scoicii perlifere de apă dulce (Margaritifera margaritifera), cu o durată de viață înregistrată de 280 de ani.
Tirajul total al acestei emisiuni a fost de 39.136 de timbre, din care câte 3.200 de mărci poștale din fiecare valoare nominală au fost distribuite în oficiile poștale pentru a fi folosite în corespondența românilor.