O capodoperă mitologică în pictura lui Marco Liberi

Maxima oficială.

Pictura „Diana și Endimion” realizată de Marco Liberi (1640 - 1687) este o lucrare impresionantă care prezintă o scenă mitologică captivantă. În acest tablou, artistul a ales să ilustreze legenda din mitologia romană despre zeița Diana și frumosul păstor Endymion (românizat „Endimion”).
Endymion, un tânăr păstor, a captat atenția zeiței vânătorii și a lunii, Diana, prin frumusețea și inocența sa. Îndrăgostită de el, Diana l-a vizitat pe Endymion în timp ce acesta dormea și l-a adormit cu săruturi, pentru a-l păstra veșnic tânăr și frumos. Această poveste romantică și mitologică a fost un subiect frecvent în artă, inspirând mulți artiști de-a lungul timpului.

Timbrul cu nominalul de 1,75 lei.

Pictura lui Marco Liberi, intitulată „Diana și Endimion”, reprezintă un tablou captivant în care zeița Diana este în prim plan, cu bustul dezgolit și coapsele acoperite de o mantie cenușiu-lila. Ea se apleacă deasupra capului păstorului adormit, privindu-l cu afecțiune. În fundalul lucrării se distinge un peisaj nocturn.
Această pictură de șevalet este realizată în tehnica uleiului pe pânză și datează din a doua jumătate a secolului al XVII-lea. Cu dimensiunile de 100 x 75,5 cm, lucrarea este parte din patrimoniul Muzeului Național de Artă al României din București.

Colița dantelată.

Prin intermediul acestui tablou, Marco Liberi a reușit să captureze intimitatea și emoția din legenda mitologică a lui Diana și Endymion, aducându-le la viață prin talentul său artistic și tehnica impecabilă în utilizarea culorilor și detaliilor.
Pictura remarcabilă intitulată „Diana și Endimion” a lui Marco Liberi a avut parte de o apreciere deosebită în domeniul filateliei. În anul 1969, această lucrare a fost reprodusă în cadrul emisiunii „Reproduceri de artă din Galeria Națională”, pe două timbre poștale.

FDC-ul cu timbrul analizat.

Unul dintre ele are valoarea nominală de 1,75 lei, cu un tiraj de 2.500.000 de exemplare, iar celălalt este timbrul coliței dantelată cu valoarea nominală de 5 lei, realizat într-un tiraj de 150.000 de exemplare.
Această emisiune filatelică a fost însoțită de șase cărți maxime și trei plicuri prima zi.

FDC-ul cu colița emisiunii.

Vederile suport au fost editate de către Muzeul de Artă al Republicii Socialiste România, iar cărțile maxime oficiale au fost numerotate și marcate cu ștampila „A.F.R. - ilustrată maximă omologată”.
Din nefericire, din cauza procesului tehnologic folosit la Fabrica de Timbre în acea perioadă, s-au produs câteva erori de imprimare care au scăpat controlului de calitate, generând astfel bucurie printre pasionații de abateri de la marca standard.

Eroare filatelică: cicatrice roșiatică pe burtă.

Aceste erori au fost semnalate pentru prima dată de către filateliștii bucureșteni Paul-Dan Cioacă și regretatul Gheorghe Tutunaru. Aceste erori apar pe timbrul cu valoarea nominală de 1,75 lei, care a fost paginat în coli finite, fiecare conținând 25 de mărci poștale.
Conform ediției din 2022 a Catalogului specializat ilustrat al erorilor filatelice românești realizat de Sergiu-Marian D. Găbureac, aceste erori au fost indexate și clasificate în funcție de gradul lor de vizibilitate, fiind împărțite în categorii de trei și două stele.
La categoria de trei stele, au fost incluse următoarele semnalări: o linie roșie peste cartușul de jos, un punct sub litera M din „ROMANA”, o cicatrice roșiatică pe piept și o aluniță roșie pe umăr, o tușă verticală pe cot și o cicatrice roșiatică pe burtă.
La categoria erorilor de două stele, a fost menționată, până în prezent, doar o cicatrice roșiatică pe șold.
Această clasificare precisă și detaliată a erorilor filatelice în funcție de gradul lor de vizibilitate este utilă pentru colecționarii și pasionații de filatelie, oferindu-le posibilitatea de a identifica și evalua diferitele variații și abateri ale timbrelor. Catalogul lui Marian D. Găbureac reprezintă o sursă de referință importantă pentru acești pasionați, permițându-le să exploreze și să aprecieze diversitatea și raritatea erorilor filatelice românești. În ceea ce privește varietățile de tipar, care spre deosebire de erori au o spectaculozitate redusă și o mare repetabilitate, în ediția din 2010 a Catalogului specializat semiilustrat privind curiozitățile și varietățile filatelice românești realizat de Sergiu-Marian D. Găbureac se menționează de către Victor Iordache din Săcele existența unor timbre unde lipsește culoarea de contrast și imprimarea pe fata cretată a coliței, dând senzație de „hârtie gălbuie” (observație făcute de autorul catalogului). Acest lucru s-a datorat faptului că hârtia utilizată la imprimarea emisiunii este de tip cromo doar pe o singură parte, iar unele pachete de hârtie au fost introduse în patul mașinii pe partea necromată care urma să fie gumată.
Aceste inadvertențe tehnice au devenit o atracție pentru colecționari și pasionații de filatelie, deoarece reprezintă abateri de la normele și standardele obișnuite ale mărcilor poștale. Aceste greșeli neașteptate și inedite au adăugat o valoare suplimentară timbrelor, fiind căutate și apreciate de către colecționari pentru caracterul lor unic și rar. Deși au fost considerate inițial erori, astăzi aceste exemplare cu abateri tehnice reprezintă obiecte de colecție prețioase și sunt apreciate în comunitatea filatelică pentru autenticitatea lor distinctă.
Revenind la emisiunea poștală românească din 1969, ea a contribuit la promovarea lucrării „Diana și Endimion” în rândul colecționarilor și iubitorilor de artă, reprezentând o modalitate de a aduce arta și mitologia în sfera interesului public. Prin intermediul acestor timbre, frumusețea și semnificația picturii lui Marco Liberi au fost transpuse în domeniul filateliei românești, oferind o oportunitate pentru iubitorii de artă de a deține o mică parte din această capodoperă în colecțiile lor.