Bijuteria cu pene a apelor reci

Printre numeroasele specii de rațe care populează apele din emisfera nordică, Ochi-auriu comun (Bucephala clangula) se remarcă nu doar prin frumusețea sa vizuală, ci și prin comportamentul său interesant și adaptabilitatea la habitate variate.

Această rață de talie medie este un vizitator frecvent al lacurilor și râurilor din nordul Europei și Asiei, dar și un oaspete de iarnă pe apele dulci sau ușor salmastre din România.

Masculul este ușor de recunoscut datorită penajului său contrastant: alb imaculat pe piept și flancuri, negru lucios pe spate și capul cu reflexii verzui, acompaniat de o pată albă distinctă în zona obrajilor. Femela are un aspect mai sobru, cu nuanțe de gri-maro și un cap brun, dar păstrează ochiul galben strălucitor – trăsătura care a inspirat numele popular al speciei: „Ochi-auriu”.

Corpul este compact, cu o lungime de aproximativ 40–50 cm și o greutate care variază între 500 și 1.200 g. Aripile, relativ scurte, permit zboruri rapide, iar sunetul produs de acestea în timpul zborului este caracteristic – un şuierat metalic, de unde și denumirea științifică „clangula”.

Fiind o specie migratoare, cuibărește în regiuni nordice împădurite, în apropierea apelor dulci – lacuri, râuri, mlaștini. Cuiburile sunt adesea amplasate în scorburi de copaci, ceea ce face ca această specie să fie dependentă de pădurile bătrâne sau de cutiile cuib artificiale, în zonele unde arborii seculari lipsesc.

Pe timp de iarnă, migrează spre sud, ajungând până în Europa Centrală și de Est, inclusiv în România, unde poate fi observată pe lacuri mai mari, ape curgătoare neînghețate sau în delta Dunării.
Această rață este o excelentă scufundătoare.

Se hrănește preponderent cu nevertebrate acvatice – insecte, moluște, crustacee –, dar consumă și pești mici sau vegetație acvatică. Vânătoarea subacvatică este o adevărată demonstrație de agilitate, fiind capabilă să se scufunde la adâncimi considerabile în căutarea hranei.

În perioada nupțială, masculii execută un dans elaborat de curtare, cu mișcări rapide ale capului și emisii sonore distincte, atrăgând atenția femelelor.
Specia este considerată, în prezent, ca fiind de minimă îngrijorare (LC – Least Concern) pe Lista Roșie a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN). Totuși, habitatul său natural este în pericol în unele regiuni, mai ales din cauza defrișărilor masive și a poluării apelor.

Instalarea de cuiburi artificiale în pădurile din apropierea lacurilor a avut un efect benefic asupra populațiilor de ochi-auriu, mai ales în zonele unde arborii bătrâni, cu scorburi, au fost înlocuiți de păduri tinere sau plantații.
Deși nu este la fel de celebră precum alte rațe ornamentale, Ochi-auriu comun este o apariție elegantă și rafinată în peisajul avifaunistic. Observarea acestei specii, mai ales în timpul dansului nupțial sau în zbor, reprezintă o experiență deosebită pentru pasionații de natură și fotografie.
Protejarea habitatelor acvatice și menținerea zonelor umede curate sunt esențiale pentru ca și generațiile viitoare să se poată bucura de prezența acestei minunate rațe cu ochi de aur.