Călătorie filatelică pe apele Dunării

În fiecare colțișor al unei coli de timbre se ascunde o poveste. Unele ne poartă peste munți, altele peste mări. De data aceasta, Romfilatelia ne invită la bordul unei corăbii imaginare, într-o călătorie pe apele Dunării – fluviul care a legat și a despărțit, care a purtat mărfuri, povești și destine. Emisiunea filatelică „Istoria Navigației Dunărene” (LP #2521), introdusă în circulație pe 24 iunie, marchează două momente esențiale din trecutul acestui fluviu legendar: 200 de ani de la nașterea inginerului Charles Augustus Hartley și 169 de ani de la înființarea Comisiei Europene a Dunării (CED).

Cu izvoarele pornind timid din Munții Pădurea Neagră din Germania și cu o gură larg deschisă către Marea Neagră, Dunărea străbate 10 țări și o istorie cât un continent. Pe teritoriul României, acest fluviu a fost pentru secole nu doar o cale de navigație, ci și o linie de graniță, de conflict și apoi de colaborare internațională.

În secolul al XIX-lea, odată cu sfârșitul Războiului Crimeii, marile puteri europene au înțeles că fluviul avea nevoie de reguli clare de navigație. Astfel, în 1856, la Paris, s-a născut Comisia Europeană a Dunării – un fel de „proto-Uniune Europeană”, cum ne place să o numim astăzi. Statele semnatare – Prusia, Marea Britanie, Franța, Sardinia, Austria, Rusia și Imperiul Otoman – au hotărât să coopereze pentru a transforma Dunărea într-un coridor sigur pentru comerț.

În mijlocul acestor eforturi internaționale a apărut o figură aparte: inginerul britanic Charles Augustus Hartley. Dacă fluviul avea nevoie de un arhitect al transformării sale, el a fost omul potrivit la momentul potrivit. Timp de 15 ani, cu sediul la Galați și la Sulina, Hartley a pus în aplicare proiecte care au schimbat fața navigației dunărene: dragaje pe brațul Sulina, corectarea meandrelor, stabilirea balizajului și chiar reorganizarea urbană a Sulinei, care la acea vreme era un mic port cosmopolit la marginea Europei.
Hartley nu a fost doar un tehnician, ci și un diplomat al apelor, un strateg al dezvoltării și, fără exagerare, un pionier al hidrotehnicii europene. În 2025, prin această emisiune filatelică machetată de George Ursachi, îi aducem un omagiu binemeritat.

Cele două mărci poștale ale emisiunii sunt, în sine, mici capsule de istorie. Prima (având valoare nominală de 5 lei) ne poartă privirea către Palatul Comisiei Europene a Dunării din Galați, construit între 1893 și 1896 și astăzi găzduind Biblioteca Județeană „V.A. Urechia”. A doua (cu nominalul de 14 lei) îl înfățișează pe Charles Hartley, alături de imaginea primului sediu al CED din Sulina.
Plicul „prima zi” (183 de exemplare) completează povestea cu un document fotografic rar, în care îi regăsim pe membrii fondatori ai Comisiei Europene a Dunării, cu o hartă a Deltei drept fundal – o hartă pe care, în acei ani, se schițau nu doar rute de navigație, ci și planuri de modernizare și dezvoltare.
După 1948, destinul Comisiei Europene a Dunării a fost preluat de nou-înființata Comisie a Dunării, un organism care reunește astăzi reprezentanți ai unsprezece state riverane. Dar spiritul de colaborare care s-a născut odată cu Tratatul de la Paris și cu munca lui Hartley plutește încă peste apele fluviului.
Această serie filatelică nu doar comemorează două borne istorice, ci ne oferă nouă, colecționarilor, o invitație la reflecție și redescoperire. Fie că privim aceste timbre cu ochiul pasionatului de istorie, al filatelistului sau pur și simplu al călătorului imaginar, „Istoria Navigației Dunărene” rămâne o poveste despre oameni care au știut să îmblânzească și să unească.
Și poate, data viitoare când veți privi Dunărea de pe un mal românesc, veți vedea, dincolo de valuri, silueta unui vapor de epocă și chipul unui inginer britanic, privind spre viitor, iar prin accesarea codului QR de pe minicolile emisiunii, puteți descoperi și mai multe detalii despre fascinanta aventură a navigației dunărene!