Curtea de Conturi acționează în interesul cetățenilor și al bunului mers al economiei naționale, asigurând transparența și responsabilitatea în utilizarea banilor publici.
Curtea de Conturi a României este organizată la nivel național și are în subordine camere de conturi la nivelul fiecărui județ.
Structura instituției este formată din plenul Curții de Conturi, condus de un președinte și doi vicepreședinți, alături de mai mulți consilieri de conturi.
Membrii Curții de Conturi sunt numiți de Parlamentul României, pe baza propunerilor venite din partea comisiilor de specialitate.
Curtea de Conturi dispune de o serie de departamente specializate, care se ocupă de diverse domenii de audit, cum ar fi auditul financiar, auditul performanței și auditul conformității.
Aceste structuri sunt esențiale pentru a acoperi aria largă de activitate a instituției și pentru a monitoriza eficient utilizarea resurselor financiare publice.
Curtea de Conturi a României exercită trei funcții principale: auditul financiar, auditul performanței și auditul conformității.
Auditul financiar – presupune verificarea exactității și corectitudinii înregistrărilor contabile și a raportărilor financiare ale instituțiilor publice.
Curtea de Conturi analizează dacă bugetele sunt respectate și dacă execuția bugetară respectă legislația în vigoare.
Auditul performanței – acest tip de audit evaluează eficiența, eficacitatea și economia utilizării resurselor publice. Curtea de Conturi poate să analizeze modul în care sunt realizate proiectele publice și dacă acestea oferă un raport corect între cost și beneficiu.
Auditul conformității – se referă la verificarea respectării legislației și a reglementărilor specifice în utilizarea fondurilor publice. Curtea de Conturi urmărește dacă sunt respectate procedurile legale în execuția bugetară și dacă există eventuale nereguli care ar putea genera riscuri pentru bugetul de stat.
Dezvelirea panoului filatelic special în cadrul evenimentului desfășurat la Ateneul Român cu prilejul aniversării Curții de Conturi a României (sursa: Romfilatelia). |
Rapoartele Curții de Conturi pot avea un impact semnificativ, deoarece pot determina revizuirea politicilor financiare sau chiar declanșarea unor anchete administrative sau penale în cazul în care sunt depistate nereguli majore.
Curtea de Conturi joacă un rol esențial în menținerea disciplinei financiare și a transparenței în gestionarea resurselor publice. Prin activitatea sa, aceasta contribuie la prevenirea și combaterea corupției, la asigurarea unei utilizări corecte a fondurilor publice și la protejarea intereselor contribuabililor.
Prin intermediul auditurilor realizate și al rapoartelor publicate, Curtea de Conturi oferă cetățenilor români o garanție că resursele statului sunt utilizate în mod responsabil și că eventualele derapaje sunt identificate și corectate.
Cu ocazia aniversării a 160 de ani de la înființare, Romfilatelia a celebrat acest moment prin lansarea în spațiul cultural al Ateneului Român, pe 18 septembrie 2024, a unei emisiuni filatelice speciale, compusă din două mărci poștale, un bloc cu cele două timbre nedantelate și un plic „prima zi”, intitulată „Curtea de Conturi a României, 160 de ani” (LP #2485). Concepută de Mihail Vămășescu, timbrele prezintă portretul domnitorului Alexandru Ioan Cuza (pe timbrul cu valoarea nominală de 6 lei) și al unuia dintre cei mai remarcabili președinți ai instituției, George Ioan Lahovary (pe timbrul cu valoarea nominală de 22 lei). Plicul „prima zi” înfățișează arhitectura Palatului Curții de Conturi, inaugurat în 1899, alături de facsimilul actului de inaugurare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu