Paștele sărbătorește învierea lui Isus și este cea mai importantă sărbătoare din calendarul creștin. Cu toate acestea, tradițiile populare asociate sărbătorii preced creștinismul, mergând înapoi până când echinocțiul, împreună cu renașterea și fertilitatea, erau sărbătorite. Ouăle, la fel ca iepurele, au fost un simbol al fertilității din vremuri străvechi. Iepurii, datorită numărului lor mare de urmași, erau considerați un simbol al fertilității crescute a solului în timpul echinocțiului de primăvară. Cuvântul maghiar pentru Paște, „húsvét”, înseamnă literalmente „participarea la carne”, adică sfârșitul Postului Mare, dar termenii în engleză și germană (Ostern) au o origine foarte diferită. În mitologia germanică antică, Ostara (Oestre sau Eastre) era zeița primăverii și a fertilității, și cea mai bună prietenă a copiilor. Se spune că zeița a transformat unul dintre păsările sale într-un iepure pentru a uimi copiii. Acest iepure a depus ouă vopsite strălucitor, pe care zeița le-a dat copiilor.
Iepurașul de Paște este o figură strâns legată de sărbătoare și face parte din folclorul copiilor: copiii cred că le aduce cadouri în secret. În cultura creștină există obiceiul de a trimite felicitări, frecvent ilustrând Iepurașul de Paște. Înainte de Paște, ouăle de ciocolată și iepurii de pluș sunt produse populare în magazine. Motivele principale ale timbrelor și ștampilelor de pe plicurile „prima zi” emise cu prilejul acestei sărbători este Iepurașul de Paște sau diferite scene biblice specifice Învierii lui Isus.
Poșta maghiară sărbătorește cea mai importantă sărbătoare creștină, Paștele, prin emiterea unui timbru uzual, pus în circulație încă de pe data de 20 februarie 2024. Anul acesta, timbrul autoadeziv (26 x 33 mm) fără indicarea valorii nominale, FDC-ul și ștampila prezintă compoziții grafice legate de Paște, create de artistul grafic Gábor Márián.
Slovacia a ales să emită o marcă poștală cu tematică creștină. Pe timbrul (26,5 x 34 mm) pus în circulație pe data de 23 februarie 2023, într-un tiraj de un milion de exemplare, este reprodus un fragment din Altarul Pieta aflat în Biserica Sfântului Giles. Denumit și Altarul Fecioarei Maria a Celor Șapte Dureri, a fost oferit ca donație bisericii de către ghiuldenii pietrari. Sculptura datează din 1430, precedând astfel vechimea altarului însuși. Inspirat de Stilul Frumos Boem, procesul de creație al acestei sculpturi a adus unicitate în biserică, fiind singura piesă sculptată în piatră din întregul lăcaș de cult.
Altarul Sfintei Cruci, realizat în anul 1480, a fost realizat de către ghiuldenii țărani. Figura centrală ilustrează momentul crucificării lui Isus Cristos, în timp ce în partea laterală a sculpturii se găsește o reprezentare a Fecioarei Maria și a Sfântului Ioan. Deasupra lui Cristos, pe cruce, este fixată o placă trilinguală, inscripționată în ebraică, latină și greacă, cu textul:
„Isus din Nazaret, Regele Evreilor”.
Pe laturile dulapului altarului sunt înfățișați profeți din Vechiul Testament: Isaia, Amos, Zaharia și Ieremia. Aceștia țin în mâinile lor panglici pe care sunt înscrise profețiile lor cu privire la moartea răscumpărătoare a lui Cristos. Altarul, realizat de un maestru necunoscut, a fost influențat de lucrările maestrului olandez Gerard din Leiden și se distinge prin fundalul său aurit, conferind întregului ansamblu o aură de unicat.
Din 29 februarie, Polonia a introdus în circulație timbrul (25,5 x 31,25 mm) dedicat sărbătorilor Pascale. Prețul este de 3,90 zloți, dar suma este înlocuită cu indicația serviciului achiziționat: se poate trimite, în traficul intern, o scrisoare obișnuită necomandată în format standard sau o carte poștală. Timbrul propune basorelieful lui Cristos înviat, aflat în biserica parohială dedicată regelui Ludovic al IX-lea.
Isus răstignit, prezent pe timbrul poștal al Croației emis pe 12 martie 2024 cu ocazia Paștelui, este o reprezentare tipică a operelor din manualele miniaturale, în special cele din Evul Mediu. În aceste cărți, capetele de capitol, scenele și frumusețea absolută a textului conduc ritmul lecturii, asemenea unei compoziții muzicale, transformând-o într-o experiență de celebrare. Timbrul are valoarea nominală „A”, echivalentă acum cu 0,58 euro, și a fost machetat de Alenka Lalić. Această imagine este inspirată dintr-un manual din sfârșitul secolului al XV-lea, atribuit în principal Maestrului lui Jacques de Besançon. Lucrarea a fost achiziționată la Roma în 1877 de către episcopul Josip Juraj Strossmayer (1815-1905) și, după ce a făcut parte din colecția sa timp de ani de zile, a fost ulterior donată fostei Academii de Științe și Arte din Zagreb.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu