Pictura murală din Biserica Sfintei Treimi din Rákoš, aflată în vecinătatea localității Jelšava, în vechea așezare minieră Rákoš, ascunde comori prețioase ale picturii gotice, nu doar în interiorul edificiului, ci și, într-o anumită măsură, pe zidurile exterioare. Construcția bisericii Romano-Catolice a Sfintei Treimi reprezintă un exemplu timpuriu de arhitectură gotică, fiind o așezare de cult unică datând din mijlocul secolului al XIII-lea. Între ultimul sfert al secolului al XIV-lea și a doua jumătate a secolului al XV-lea, pe pereții și bolta sanctuarului, precum și pe aproape întreaga latură nordică a navei, se regăsesc fresce de înaltă calitate, comandate pentru biserică de către familia Bubek, proprietari locali cu venituri considerabile. Aceste picturi murale au fost aduse din nordul Italiei, unde familia a avut ocazia să admire cele mai renumite lucrări ale maeștrilor italieni, pentru a decora biserici din localitățile Plešivec, Štítnik și Rákoš din Regatul Ungariei. Pe peretele nordic al navei se regăsesc fresce în trei benzi orizontale.
Banda superioară surprinde scene din legenda Sfântului Ladislau - războinici din suită regală cu sulițe călare, urmându-l pe Sfântul Ladislau într-o scenă dinamică a luptei cu cumanii. Bolta sanctuarului îl înfățișează pe Cristos așezat pe tron, înconjurat de îngeri, binecuvântând, alături de cei patru Părinți Bisericești și simbolurile Evangheliștilor. Pereții sanctuarului găzduiesc reprezentări ale profeților, apostolilor și a celor trei sfinți regali unguri: Ladislau, Ștefan și Imre. Frescele de pe pereții arcului triumphal sunt dominate de o figură bine conservată a lui Dumnezeu așezat pe tron, binecuvântând cu cele trei fețe. Această reprezentare neobișnuită a Sfintei Treimi, ulterior interzisă de Conciliul de la Trento din cauza similitudinii sale izbitoare cu zeul păgân Triglav, poate fi întâlnită pe teritoriul Slovaciei, între Ochtiná și Žehra din regiunea Spiš. Pe peretele sudic exterior al bisericii, se regăsesc fragmente dintr-o pictură a Fecioarei Maria cu Pruncul, parte din figura originală monumentală a Sfântului Cristofor, patronul pelerinilor, precum și o figură în genunchi a Sfântului Rufus, patronul pietrarilor și minerilor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu