1705 ani de la inaugurarea Arcului lui Constantin

Arcul lui Constantin este un arc de triumf din Roma, situat între Colosseum și Colina Palatină, precum și în apropiere de Forul Roman, ultimul monument de mari dimensiuni al Romei imperiale. Arcul e menit să îl reprezinte pe împăratul Constantin ca pe un continuator al celor mai mari împărați romani, renumiți pentru guvernarea înțeleaptă. A fost construit la Senatul Roman în anul 315 d.Hr. pentru a comemora victoria lui Constantin cel Mare asupra lui Maxentius, împărat al Romei între anii 306-312, în Bătălia de la Podul Milvian (312 d.Hr.).
Deși dedicat lui Constantin, o mare parte din materialul decorativ evocă realizările militare ale împăraților Traian (98-117), Hadrian (117-138) și Marcus Aurelius (161-180). Această se explică prin faptul că structura, în ansamblul său, a fost construită cu materiale aduse de la alte monumente antice, inclusiv secțiuni întregi ale arcului, fiind folosite pietre de construcție și sculpturi decorative, reutilizând mai multe reliefuri majore din monumentele imperiale din secolul al II-lea.
Arcul, care a fost construit între anii 312 și 315 d.Hr., a fost dedicat de către Senat pentru a comemora zece ani (decennalia) domniei lui Constantin cel Mare (306-337) și victoria sa asupra domniei Împăratului Maxentius (306-312) în Bătălia de la Podul Milvian la 28 octombrie 312, așa cum este descrisă pe inscripția sa de la mansardă și deschisă oficial la 25 iulie 315. Senatul roman pe lângă ridicarea Arcului în cinstea victoriei lui Constantin, și celebrării deceniului de domnie, a organizat o serie de Jocuri care se întâmplă în fiecare deceniu pentru romani.
În timpul Evului Mediu, Arcul lui Constantin a fost încorporat într-una dintre fortărețele familiale ale Romei antice. Lucrările de restaurare au fost realizate pentru prima dată în secolul al XVIII-lea, ultimele săpături au avut loc la sfârșitul anilor 1990, chiar înainte de Marele Jubileu al anului 2000. Arcul a servit ca linie de sosire a evenimentului atletic de maraton pentru Jocurile Olimpice de vară din 1960.

110 ani de când Louis Blériot a realizat prima traversare în avion a canalului Mânecii

Louis Blériot (n. 1 iulie 1872, Cambrai, Franța – d. 1 august 1936, Paris, Franța) a fost un aviator francez, inventator și inginer. În 1909, el a efectuat primul zbor complet deasupra unei întinderi mari de apă într-un aparat mai greu decât aerul, când a traversat Canalul Mânecii. Pentru această realizare el a primit un premiu de 1000 lire (5.000 dolari; SUA 1910). El este considerat prima persoană care a construit un monoplan funcțional. Blériot a fost un pionier al acrobațiilor aeriene.
După ani în care și-a exersat îndemânarea de pilot, Blériot s-a decis să încerce să obțină premiul de 1.000 de lire oferit de ziarul londonez Daily Mail pentru cel care va reuși să traverseze cu un aparat de zbor Canalul Mânecii.
Blériot a avut doi rivali la câștigarea premiului, dar niciunul nu a reușit să termine traversarea. Unul dintre ei a fost Hubert Latham, un francez de origine engleză. Latham era susținut atât de către Regatul Unit cât și de Franța. El a sosit primul și a încercat să facă traversarea pe 19 iulie, dar la 6 mile (9,656064 km) de Dover, destinația sa, motorul aparatului de zbor Antoinette IV a cedat, iar Latham a fost obligat să execute prima aterizare de urgență pe mare din lume. Celălalt pilot a fost Charles de Lambert, un aristocrat rus de origine franceză și unul dintre elevii lui Wilbur Wright. Însă Lambert a fost rănit într-o prăbușire din timpul testelor de zbor, fiind silit să abandoneze competiția.
Pe 25 iulie 1909, cei trei rivali au sosit pe plaja orașului Calais din Franța.