Cu ocazia împlinirii a nouă decenii de relații diplomatice dintre România și Ordinul Suveran Militar de Malta, Romfilatelia a introdus în circulație vineri, 16 septembrie 2022, emisiunea comună de mărci poștale dedicată acestui eveniment (LP #2386).
Subiectul ales pentru a ilustra machetele emisiunii comune, realizate de George Ursachi, a avut în vedere colaborarea în domeniul asistenței umanitare și numeroase proiecte derulate de Ordinul Suveran în țara noastră în domeniul asistenței medicale, ajutorului la dezastre, sprijinirii persoanelor cu dizabilități, a bătrânilor, a tinerilor, a copiilor de etnie romă și altor categorii de persoane aflate în condiții de vulnerabilitate. De asemenea, Ordinul Suveran de Malta, prin intermediul Serviciului de Ajutor Maltez în România și al Asociației Române a Ordinului de Malta, a acordat sprijin concret României în contextul pandemiei de COVID-19.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 10 lei, este redată o acțiune comună a Serviciului de Ajutor Maltez în România și a pompierilor români în timpul unei intervenții urgente de deszăpezire.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 16 lei sunt prezentați voluntari ai Serviciului de Ajutor Maltez în România în timp ce oferă asistență refugiaților ucraineni la granița cu România.
Emisiunea este însoţită şi de un FDC (225 plicuri) şi o mapă filatelică care cuprinde un bloc special de două timbre nedantelate cu două viniete.
Publicitate
Se afișează postările cu eticheta 19 septembrie. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta 19 septembrie. Afișați toate postările
16 septembrie 2022
Emisiune comună, România - Ordinul Suveran Militar de Malta
19 septembrie 2019
270 de ani de la nașterea matematicianului Jean Baptiste Joseph Delambre
Jean Baptiste Joseph Delambre (n. 19 septembrie 1749 la Amiens - d. 19 august 1822 la Paris) a fost un matematician și astronom francez.
Ca matematician, s-a distins prin calculele efectuate cu ocazia măsurării meridianului terestru, operație încredințată de către Academia din Paris. Pentru aceasta, împreună cu Pierre Méchain, Delambre a măsurat arcul de meridian dintre Dunkerque și Barcelona.
Lucrarea a fost întreruptă de evenimentele din cadrul Revoluției franceze și a fost reluată în 1799.
În 1786, el a prezentat, la Academia de Științe, o dare de seamă privind observarea tranzitul lui Mercur în fața Soarelui, din 4 mai 1786, fapt ce a marcat debutul carierei sale de astronom observator.
În ceea ce privește măsura unghiurilor, a introdus diviziunea zecimală a acestora. De asemenea a comentat sistemul duodecimal căruia Pascal i-a acordat importanță mare.
Ca astronom, a contribuit la perfecționarea tabelelor astronomice, a determinat traiectoria lui Uranus (descoperit recent de William Herschel), a lui Jupiter și Saturn și a stabilit formule speciale pentru verificarea legilor Sistemului solar. De asemenea a scris și o istorie a astronomiei.
Un alt merit al lui Delambre îl constituie introducerea sistemului metric în Franța și aceasta în 1791.
Ca matematician, s-a distins prin calculele efectuate cu ocazia măsurării meridianului terestru, operație încredințată de către Academia din Paris. Pentru aceasta, împreună cu Pierre Méchain, Delambre a măsurat arcul de meridian dintre Dunkerque și Barcelona.
Lucrarea a fost întreruptă de evenimentele din cadrul Revoluției franceze și a fost reluată în 1799.
În 1786, el a prezentat, la Academia de Științe, o dare de seamă privind observarea tranzitul lui Mercur în fața Soarelui, din 4 mai 1786, fapt ce a marcat debutul carierei sale de astronom observator.
În ceea ce privește măsura unghiurilor, a introdus diviziunea zecimală a acestora. De asemenea a comentat sistemul duodecimal căruia Pascal i-a acordat importanță mare.
Ca astronom, a contribuit la perfecționarea tabelelor astronomice, a determinat traiectoria lui Uranus (descoperit recent de William Herschel), a lui Jupiter și Saturn și a stabilit formule speciale pentru verificarea legilor Sistemului solar. De asemenea a scris și o istorie a astronomiei.
Un alt merit al lui Delambre îl constituie introducerea sistemului metric în Franța și aceasta în 1791.
08 decembrie 2017
Din ciclul „Copy + Paste” în lumea cataloagelor filatelice, astăzi despre o altă emisiune: Săptămâna presei democrate (LP 243)
Vreau să menționez încă de la început, pentru a fi clar înțeles: sunt printre cei care susțin cu tărie existența și publicarea cât mai des a unor cataloage filatelice!!! Dar cu o singură condiție: să ofere informații corecte și pe cât posibil complete!
Lucrând astăzi la un proiect mai amplu, atenția mi-a fost atrasă de un articol apărut în anul 2000, în numărul 535 al revistei „Filatelia”. După ce l-am lecturat m-am dus glonț la ultimul catalog filatelic achiziționat la începutul acestui an (apărut la editura Axa - despre care am mai scris și în publicația „Din lumea colecționarilor”, la pag. 12), cu un presentiment că voi găsi din nou informații eronate. Și cum de ce ți-e frică nu scapi, iată și pocinogul: la pagina 99, din primul volum, pe cea de a doua coloană în dreptul emisiunii cu pricina, descrierea desenului supratiparului aplicat apare eronată - așa cum a apărut și în alte cataloage filatelice anterioare (2015, 1984 ș.a.).
Unde este acel element de plus-valoare pe care tu ca autor de catalog-filatelic (fie el și reeditare) îl aduci fără ca măcar să corectezi greșelile (treacă de la mine de „redactare”) din ediția anterioară? Cu atât mai mult, în cazul de față, această eroare a fost semnalată încă din 1980 (!) de către Șerban Dumitru Sfârlos și repusă în discuție și după 20 de ani de inginerul Gheorghe Mircea. Ba, mai mult, există și ample studii pe marginea acestei emisiuni, date publicității, de către cercetători filatelici renumiți ca Daniel Marcu, în 2013, și Cornelius Ionescu, în 2014. Nu pot să cred că nimeni din echipa de autori (și colaboratori) ai acestui catalog să nu fi știut de existența acestor informații și să fi corectat descrierea emisiunii! Sau poate e mai ușor să faci Copy + Paste fără să-ți asumi cele scrie pe principiul „lasă că merge și așa, că și alții au scris la fel înaintea mea”?
Nu știu de ce am un sentiment anticipat de deja-vu că voi trăi aceeași senzație când voi aprofunda studiul și la o altă emisiune filatelică răsfoind această lucrare? Oare voi scăpa de el în momentul în care voi achiziționa un viitor catalog filatelic în care autorul să nu facă exces de zel în a-i plagia pe alții și va face un minim efort de a gândi ceea ce scrie (reproduce), când din simpla corelație a imaginilor prezentate cu textul aferent puteai deduce că „ceva nu e la locul lui aici”. Ori, dragi autori, dați manuscrisele unor corectori (de cele mai multe ori cei mai buni corectori sunt cei din afara sistemului - deoarece observă mai ușor anomaliile) înainte de a da „bun de tipar”!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)


