Câteceva despre mazăre

Pentru mulți mazărea este un aliment de bază care este consumată aproape săptămânal. Puțini însă cunosc informații despre istoria sa, valoarea ei nutritivă și modul optim de consum. Iată în continuare câteva lucruri ale acestei minunate plante, pe care, probabil, nu le știai. 

Se crede că prima cultură de mazăre de grădină a fost recoltată în Delta Nilului între 4800 şi 4400 î.Hr. potrivit arheologilor. În România este adusă în secolul al XVII-lea.

Mazărea folosită în alimentaţie, a devenit la modă între anii 1600 şi 1700, dar a fost descrisă de către francezi drept o „nebunie”. Mazărea a devenit foarte utilizată în bucătăriile din Franța în timpul lui Ludovic al XIV-lea, Regele Soare. Grădinarul lui cultiva mazăre în grădină de la Versailles, iar regele devenise obsedat de această legumă pe care o cerea tot mai des în felurile de mâncare.

Din compoziția mazărei nu lipsește vitamina C, care are un rol important în creșterea sistemului imunitar. Întrucât corpul nu poate să producă singur vitamina C, trebuie ajutat printr-un consum constant de alimente care abundă în acest antioxidant, esențial și pentru menținerea sănătății. Această vitamină protejează organismul de infecții și poate chiar stimula organismul să producă anticorpi care să lupte împotriva bolilor. O porție de mazăre are mai multă vitamina C decât 2 mere și mai multe proteine decât un ou întreg.

Se spune despre mazăre că uşurează durerile de ulcer, deoarece ajută la epuizarea acizilor din stomac.

Cel mai bun mod mod a consuma mazăre este de a o prepara la aburi. Important este să nu fie gătită prea mult, altfel devine prea moale și își pierde din substanțele nutritive. Poate fi adăugată, de asemenea, la supe, în tocănițe și salate.

Nu întotdeauna ce este bun pentru unii este bun și pentru alții! Mazărea conține totuși și niște substanțe dăunătoare anumitor oameni, numite purine. Cei care suferă de tulburări renale sau gută, nu ar trebui să consume mazăre verde. Aceasta nu este o problemă pentru oricine altcineva.