În anul 1971, Deutsche Bundespost Berlin a lansat o marcă poștală de 10 pfennigi dedicată unuia dintre cele mai pitorești și reprezentative mijloace de transport urban: tramvaiul.
Reproducând cu fidelitate modelul de tramvai din 1890, timbrul face parte dintr-o serie consacrată istoriei transportului, aducând în atenția colecționarilor nu doar un vehicul, ci și un simbol al modernizării vieții urbane.
Ilustrația, realizată în culori vii – bordo și galben-auriu – redă două vagoane de epocă, unite prin liniile de contact aeriene, amintind de primele experimente electrice care au schimbat radical mobilitatea orașelor europene.
În partea superioară apare inscripția Straßenbahn 1890 („Tramvai 1890”), iar în partea de jos, cu litere negre masive, titulatura oficială DEUTSCHE BUNDESPOST BERLIN.
Timbrul este mai mult decât un document poștal: el marchează un pas important în transformarea Berlinului într-o metropolă conectată prin rețele de transport public. În anii 1890, tramvaiele electrice erau încă o noutate tehnologică, dar aveau să devină rapid coloana vertebrală a circulației urbane, înlocuind treptat tramvaiele cu cai.
Din perspectivă filatelică, această emisiune din 1971 se remarcă prin valoarea istorică și prin eleganța graficii, care combină exactitatea tehnică cu farmecul nostalgiei. Pentru colecționari, ea reprezintă o piesă ce documentează nu doar istoria Berlinului, ci și evoluția transportului public în Europa.
Privind acest timbru, nu vedem doar un tramvai de secol XIX, ci și o invitație discretă de a reflecta la felul în care tehnologia schimbă viața cotidiană – și cum un simplu vehicul devine, prin filatelie, parte din patrimoniul cultural universal.
Jurnalul filatelic
Filatelie pentru toți!
Publicitate
20 noiembrie 2025
19 noiembrie 2025
OZN-ul din litera O
Filatelia continuă să ne rezerve surprize chiar și atunci când avem impresia că totul a fost deja descifrat. Astăzi doresc să aduc în atenție o nouă eroare de tipar pe marca de 35 bani din emisiunea „Fructe de pădure” (LP 598/1964), o varietate ce se remarcă printr-un detaliu insolite, capabil să stârnească atât zâmbete, cât și interesul colecționarilor: apariția unui mic „OZN” în interiorul literei „O” din cuvântul „POSTA”.
Privită cu atenție, litera „O” prezintă o incluziune circulară cu un punct alb vizibil în zona orei 9, conform reperele unui cadran de ceas. Efectul grafic este neobișnuit, sugerând imaginea unui obiect străin aflat în zbor – un veritabil „OZN tipografic” ascuns chiar în textul mărcii.
Interesant este faptul că acest tip de eroare nu este izolat. În catalogul specializat „România: erori filatelice” (2022), realizat de Sergiu Găbureac, sunt deja menționate alte două poziționări similare ale aceluiași fenomen, în interiorul literei „O” la orele 3 și 6. Noua semnalare de la ora 9 completează astfel seria varietăților cunoscute, confirmând încă o dată cât de complex poate fi procesul de tipar și câte nuanțe ascunse poate oferi unui ochi atent.
Desigur, asemenea erori nu sunt rezultatul intenției, ci consecința unor imperfecțiuni tehnice de imprimare – o mică pată, o deficiență a clișeului sau un corp străin aflat pe suprafața de tipar. Totuși, pentru colecționarii pasionați de varietăți și curiozități, asemenea detalii sporesc atractivitatea și unicitatea unei emisiuni clasice.
Marca de 35 bani din 1964, dedicată fructelor de pădure, are deja o poziție bine stabilită în colecțiile tematice. Descoperirea acestei noi varietăți adaugă însă un plus de inedit și invită filateliștii să-și examineze cu atenție propriile exemplare: poate că, între rândurile de „POSTA”, se ascunde chiar „OZN-ul de la ora 9”.
În lumea timbrelor, fiecare detaliu contează. Chiar și o simplă literă poate ascunde o poveste.
Privită cu atenție, litera „O” prezintă o incluziune circulară cu un punct alb vizibil în zona orei 9, conform reperele unui cadran de ceas. Efectul grafic este neobișnuit, sugerând imaginea unui obiect străin aflat în zbor – un veritabil „OZN tipografic” ascuns chiar în textul mărcii.
Interesant este faptul că acest tip de eroare nu este izolat. În catalogul specializat „România: erori filatelice” (2022), realizat de Sergiu Găbureac, sunt deja menționate alte două poziționări similare ale aceluiași fenomen, în interiorul literei „O” la orele 3 și 6. Noua semnalare de la ora 9 completează astfel seria varietăților cunoscute, confirmând încă o dată cât de complex poate fi procesul de tipar și câte nuanțe ascunse poate oferi unui ochi atent.
Desigur, asemenea erori nu sunt rezultatul intenției, ci consecința unor imperfecțiuni tehnice de imprimare – o mică pată, o deficiență a clișeului sau un corp străin aflat pe suprafața de tipar. Totuși, pentru colecționarii pasionați de varietăți și curiozități, asemenea detalii sporesc atractivitatea și unicitatea unei emisiuni clasice.
Marca de 35 bani din 1964, dedicată fructelor de pădure, are deja o poziție bine stabilită în colecțiile tematice. Descoperirea acestei noi varietăți adaugă însă un plus de inedit și invită filateliștii să-și examineze cu atenție propriile exemplare: poate că, între rândurile de „POSTA”, se ascunde chiar „OZN-ul de la ora 9”.
În lumea timbrelor, fiecare detaliu contează. Chiar și o simplă literă poate ascunde o poveste.
18 noiembrie 2025
Cel mai folositor mamifer zburător
În lumea fascinantă a mamiferelor, liliecii ocupă un loc aparte. Myotis myotis, cunoscut sub numele de liliacul cu bot ascuțit sau liliacul mare cu urechi de șoarece, este unul dintre cei mai importanți aliați ai agriculturii și ai ecosistemelor naturale.
Deși adesea priviți cu teamă sau fascinație, acești mici vânători nocturni joacă un rol esențial în controlul populațiilor de insecte.
Un singur individ poate consuma în fiecare noapte mii de insecte, inclusiv molii, țânțari și gândaci care ar putea afecta culturile agricole. Prin această activitate, liliecii contribuie direct la reducerea utilizării pesticidelor și la menținerea echilibrului natural. În plus, liliecii ajută la polenizare și dispersia semințelor, susținând biodiversitatea și sănătatea ecosistemelor forestiere.
Nu doar frumusețea și misterul liliecilor îi fac demni de a fi reprezentați pe timbre. În multe țări, ei sunt simboluri ale protecției naturii și ale echilibrului ecologic. Emisiunile filatelice dedicate liliecilor aduc în atenția colecționarilor și publicului larg importanța conservării acestor mamifere zburătoare. Pe timbre, liliecii sunt adesea surprinși în zbor, în postura lor caracteristică cu aripile întinse, evocând grația și agilitatea lor unică.
Într-o lume în care oamenii se confruntă cu provocări ecologice majore, liliacul devine un simbol al utilității discrete, dar esențiale. Prin timbrele care îl înfățișează, filatelia poate transmite mesajul că fiecare specie are un rol vital și merită protejată.
În plus, aceste mărci poștale reprezintă o invitație la educație ecologică, inspirând colecționarii să descopere povești fascinante despre natură și echilibrul vieții.
În final vreau să vă dezvălui o curiozitate filatelică: unele emisiuni recente dedicate liliecilor includ chiar holograme sau detalii în relief care sugerează zborul nocturn al acestor mamifere, oferind atât valoare estetică, cât și educativă colecțiilor filatelice.
Deși adesea priviți cu teamă sau fascinație, acești mici vânători nocturni joacă un rol esențial în controlul populațiilor de insecte.
Un singur individ poate consuma în fiecare noapte mii de insecte, inclusiv molii, țânțari și gândaci care ar putea afecta culturile agricole. Prin această activitate, liliecii contribuie direct la reducerea utilizării pesticidelor și la menținerea echilibrului natural. În plus, liliecii ajută la polenizare și dispersia semințelor, susținând biodiversitatea și sănătatea ecosistemelor forestiere.
Nu doar frumusețea și misterul liliecilor îi fac demni de a fi reprezentați pe timbre. În multe țări, ei sunt simboluri ale protecției naturii și ale echilibrului ecologic. Emisiunile filatelice dedicate liliecilor aduc în atenția colecționarilor și publicului larg importanța conservării acestor mamifere zburătoare. Pe timbre, liliecii sunt adesea surprinși în zbor, în postura lor caracteristică cu aripile întinse, evocând grația și agilitatea lor unică.
Într-o lume în care oamenii se confruntă cu provocări ecologice majore, liliacul devine un simbol al utilității discrete, dar esențiale. Prin timbrele care îl înfățișează, filatelia poate transmite mesajul că fiecare specie are un rol vital și merită protejată.
În plus, aceste mărci poștale reprezintă o invitație la educație ecologică, inspirând colecționarii să descopere povești fascinante despre natură și echilibrul vieții.
În final vreau să vă dezvălui o curiozitate filatelică: unele emisiuni recente dedicate liliecilor includ chiar holograme sau detalii în relief care sugerează zborul nocturn al acestor mamifere, oferind atât valoare estetică, cât și educativă colecțiilor filatelice.
17 noiembrie 2025
Eternul exil: amintirea lui Constantin Cantacuzino, capturată în grafica filatelică
Pe 11 noiembrie 2025, Romfilatelia și Poșta Română, în urma unei colaborări de succes cu specialiștii din cadrul Ministerului Apărării Naționale, Forțelor Aeriene Române și ai Muzeului Național al Aviației Române, au lansat o emisiune specială, „Aviatori de legendă. Constantin Cantacuzino” (LP #2539), transformând o poveste de neuitat într-o piesă de colecție.
Această inițiativă aduce un omagiu „prințului aviației românești”, un descendent al boierilor născut în București (1905), al cărui destin a fost scris pe cer.
Cantacuzino nu a fost doar un pasionat de viteză pe două sau patru roți, ci un maestru al zborului, obținând brevetul la 25 de ani și devenind Campion Național de Acrobație Aeriană în 1939.
Deși era șef al companiei LARES, poziție care i-ar fi oferit o existență liniștită, chemarea datoriei l-a făcut să ceară, voluntar, încadrarea ca pilot de vânătoare pe Frontul de Est în 1941.
A zburat pentru Escadrila 53 și, mai târziu, pe temutul Messerschmitt 109G în cadrul Grupului 7 Vânătoare. Măiestria sa era atât de mare încât a executat chiar și optsprezece misiuni de vânătoare pe timp de noapte, o premieră românească.
După peste 600 de misiuni și peste 60 de victorii aeriene, de la luptele contra URSS la cele împotriva Ungariei și Germaniei naziste, Cantacuzino s-a impus ca unul dintre cei mai mari ași ai aviației mondiale.
Ironia sorții a făcut ca, după ce a pilotat Delegația României la Paris în 1947, să fie victima persecuțiilor comuniste.
Intuind pericolul arestării, el a transformat un zbor București-Milano într-o fugă curajoasă spre libertate, cerând azil politic și lăsând avionul în grija secundului.
Și-a petrecut restul vieții în exil, în Franța și Spania, continuând să uimească la mitingurile aviatice, deși pentru a se întreține lucra în aviația utilitară. S-a stins la Madrid, la doar 52 de ani, departe de țara pe care a slujit-o cu atâta eroism.
Emisiunea filatelică, machetată cu măestrie de George Ursachi, eternizează acum legenda: marca poștală (11 lei) surprinde pilotul alături de faimosul său Messerschmitt, în timp ce colița (30 lei) îl arată în echipamentul de zbor, pe fundalul unei acrobații aeriene spectaculoase.
Plicul „prima zi” reproduce avionul folosit de Constantin Cantacuzino pentru acrobație aeriană. Emisiunea este însoțită de o mapă filatelică specială (203 exemplare) care cuprinde blocul de 2 timbre nedantelate ale emisiunii.
Poșta Română a achiziționat 3.200 de mărci poștale și 250 de colițe pentru francarea corespondenței.
În această emisiune filatelică avem parte de o adevărată poveste despre curaj, zbor și exil, transpusă pe hârtia unui timbru.
Această inițiativă aduce un omagiu „prințului aviației românești”, un descendent al boierilor născut în București (1905), al cărui destin a fost scris pe cer.
Cantacuzino nu a fost doar un pasionat de viteză pe două sau patru roți, ci un maestru al zborului, obținând brevetul la 25 de ani și devenind Campion Național de Acrobație Aeriană în 1939.
Deși era șef al companiei LARES, poziție care i-ar fi oferit o existență liniștită, chemarea datoriei l-a făcut să ceară, voluntar, încadrarea ca pilot de vânătoare pe Frontul de Est în 1941.
A zburat pentru Escadrila 53 și, mai târziu, pe temutul Messerschmitt 109G în cadrul Grupului 7 Vânătoare. Măiestria sa era atât de mare încât a executat chiar și optsprezece misiuni de vânătoare pe timp de noapte, o premieră românească.
După peste 600 de misiuni și peste 60 de victorii aeriene, de la luptele contra URSS la cele împotriva Ungariei și Germaniei naziste, Cantacuzino s-a impus ca unul dintre cei mai mari ași ai aviației mondiale.
Ironia sorții a făcut ca, după ce a pilotat Delegația României la Paris în 1947, să fie victima persecuțiilor comuniste.
Intuind pericolul arestării, el a transformat un zbor București-Milano într-o fugă curajoasă spre libertate, cerând azil politic și lăsând avionul în grija secundului.
Și-a petrecut restul vieții în exil, în Franța și Spania, continuând să uimească la mitingurile aviatice, deși pentru a se întreține lucra în aviația utilitară. S-a stins la Madrid, la doar 52 de ani, departe de țara pe care a slujit-o cu atâta eroism.
Emisiunea filatelică, machetată cu măestrie de George Ursachi, eternizează acum legenda: marca poștală (11 lei) surprinde pilotul alături de faimosul său Messerschmitt, în timp ce colița (30 lei) îl arată în echipamentul de zbor, pe fundalul unei acrobații aeriene spectaculoase.
Plicul „prima zi” reproduce avionul folosit de Constantin Cantacuzino pentru acrobație aeriană. Emisiunea este însoțită de o mapă filatelică specială (203 exemplare) care cuprinde blocul de 2 timbre nedantelate ale emisiunii.
Poșta Română a achiziționat 3.200 de mărci poștale și 250 de colițe pentru francarea corespondenței.
În această emisiune filatelică avem parte de o adevărată poveste despre curaj, zbor și exil, transpusă pe hârtia unui timbru.
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)
























