Întreg poștal dedicat Reșiței – 130 de ani de la prima locomotivă

În anul 2002, filatelia românească a marcat un moment deosebit: 130 de ani de la construirea primei locomotive la Reșița (1872–2002). Cu această ocazie, între 22 și 29 septembrie s-a desfășurat Expoziția Filatelică Internațională de la Reșița, eveniment care a reunit colecționari și pasionați de istorie industrială.

Pentru a celebra evenimentul, a fost emis întregul poștal cod 128/2002, ilustrat cu o imagine a Fântânii cinetice din Reșița, un simbol al orașului. Monumentul a fost realizat după proiectul sculptorului Constantin Lucaci (și nu Lucaciu cum apare machetat greșit pe plicul emis de Poșta Română) și construit de U.C.M. Reșița, fiind considerat una dintre cele mai spectaculoase fântâni urbane din România. Fântâna a fost inaugurată la 23 august 1984.

Întreg poștal pe care a fost aplicată ștampila expoziției.

Timbrul fix al întregului poștal (valoare nominală 3.000 lei) reproduce aceeași fântână cinetică, creând o unitate vizuală între ilustrație și francatură.
Astfel de emisiuni nu doar comemorează momente istorice și realizări tehnice, ci și pun în valoare identitatea culturală și artistică a orașelor românești. Întregul poștal de la Reșița rămâne o piesă atractivă atât pentru colecționarii de întreguri poștale, cât și pentru cei pasionați de tematica industrială sau arhitecturală.

Timbre cu iz de brad

Începând de vineri, 21 noiembrie 2025, Romfilatelia și Poșta Română au adus colecționarilor o noutate absolută în peisajul filatelic național: primele timbre românești parfumate cu miros de brad. Emisiunea specială „Crăciun 2025” (LP #2541) marchează astfel o inovație tehnologică și estetică, integrând aroma tradițională a sărbătorilor în cerneala tiparului – un detaliu care va transforma fiecare scrisoare într-o mică amintire olfactivă a iernii.

Crăciunul și Anul Nou, sărbători ale dăruirii, luminii și reîntoarcerii la spiritul copilăriei, sunt surprinse în această emisiune prin elemente simbolice, culori calde și un parfum inconfundabil de brad. Emisiunea, machetată de George Ursachi, cuprinde: două mărci poștale, o coliță filatelică dantelată, plicul „prima zi” (258 de exemplare), o mapă filatelică cu un produs special, realizat în tiraj limitat de doar 320 de exemplare cuprinzând un bloc filatelic special numerotat ce conține trei timbre nedantelate.

Aroma de brad, luminile feerice ale orașelor și gospodăriilor, colindele și zurgălăii prind formă în întreaga emisiune, care reconstituie atmosfera caldă și luminoasă a Crăciunului românesc.

Marca de 5 lei reunește simboluri ale darurilor tradiționale: un soldățel inspirat de figura lui Peneș Curcanul, un căluț de lemn, o păpușă îmbrăcată în costume românești cu motive strămoșești, toate așezate într-un coșuleț de nuiele pe un ștergar cu cusături autentice. Imaginea evocă nostalgia darurilor simple, dar pline de însemnătate, oferite colindătorilor.
Timbrul de 14 lei pune accentul pe simbolistica Pomului de Crăciun. Un glob cu un înger ce amintește de scena Nașterii Domnului este alăturat unui glob care îl reprezintă pe Moș Crăciun în ipostaza sa tradițională. Împreună, acestea sugerează armonia dintre sacru și festiv.

Colița filatelică, proiectată într-o grafică de basm, înfățișează un peisaj hibernal cu animale, un om de zăpadă și o casă împodobită cu lumini. Pe cerul nopții de decembrie, ledurile conturează cuvântul ROMÂNIA, completând atmosfera de poveste.
Ilustrația plicului „prima zi” pune în valoare crengile de brad, parfumul emisiunii, un glob tradițional din a cărui strălucire răsare Steaua Magilor și inscripția „Crăciun” – un omagiu adus bucuriei acestei perioade.

Emisiunea Crăciun 2025 reprezintă nu doar o premieră tehnologică pentru filatelia românească, ci și un omagiu adus tradițiilor care ne unesc de secole. Prin imagine, simbol și aromă, aceste timbre devin mici ambasadoare ale spiritului sărbătorilor, menite să încânte colecționarii și destinatarii scrisorilor de pretutindeni.

O poveste în alb și lapte

În peisajul verde al Norvegiei, printre fiorduri și sate liniștite, caprele de lapte își au locul lor firesc. Capra de lapte norvegiană, domesticită încă din preistorie, este astăzi cea mai răspândită rasă de capre din țară și un simbol al răbdării și al hărniciei.

Dezvoltată prin îmbinarea raselor locale cu unele influențe străine, această capră nu are un „portret unic”: poate varia mult ca aspect. Dar ceea ce o face remarcabilă nu este culoarea blănii, ci darul pe care îl oferă an de an – laptele. În medie, o capră produce aproximativ 700 de litri, devenind astfel o sursă vitală pentru gospodăriile norvegiene și pentru industria laptelui.

Filatelia nu a rămas indiferentă la rolul ei. În unele emisiuni poștale, capra de lapte norvegiană apare în ilustrații simple, dar sugestive, amintindu-ne că o mică vietate poate avea un impact uriaș asupra vieții unei comunități. Privind un astfel de timbru, ne putem imagina liniștea unui sătuc norvegian și clopoțeii care răsună pe pășuni.
Astfel, colecționând un mic fragment de hârtie gumată, purtăm cu noi o parte din istoria rurală a Norvegiei – o poveste în alb și lapte, spusă prin filatelie.

Timbrele pentru Bunăstarea Copiilor – o poveste în miniatură

Era o după-amiază liniștită, iar clasorul pe care-l răsfoiam părea să ascundă o comoară. Printre blocurile și colițele obișnuite, am găsit câteva compuse din timbre deosebite. Nu erau doar simple piese filatelice, ci o fereastră spre o lume în care copiii erau în centrul atenției.

Timbrele pentru Bunăstarea Copiilor au apărut dintr-o dorință simplă, dar profundă: aceea de a transforma corespondența zilnică într-un gest de solidaritate. Fiecare valoare poștală emisă purta în sine o promisiune – că banii strânși din vânzarea acestor timbre vor ajuta la îmbunătățirea vieții celor mici.

În imagini apăreau zâmbete, jocuri, scene de viață școlară sau simboluri ale speranței. Privindu-le, îți puteai imagina copii care primeau o masă caldă, un manual nou sau poate o haină de iarnă. 

Filatelia, aparent un hobby rezervat colecționarilor, devenea astfel un mijloc de a construi viitorul.
Povestea acestor timbre ne arată că hârtia gumată nu înseamnă doar artă și pasiune, ci și responsabilitate. 

În fiecare mică imagine se ascunde dorința unei lumi mai bune, unde niciun copil nu este lăsat în urmă.
Și poate că, atunci când răsfoim albumele noastre filatelice, aceste timbre nu ne spun doar istoria unui program social, ci și povestea unei umanități care a ales să pună bunăstarea copiilor înaintea oricărei alte priorități.