110 ani de la nașterea scriitorului Horia Vintilă

Horia Vintilă  (pseudonimul literar al lui Vintilă Caftangioglu) s-a născut pe data de 18/31 decembrie 1915 la Segarcea, județul Dolj. A fost un scriitor, ziarist și profesor universitar. După studiile efectuate în România, se hotărăște să părăsească țara stabilindu-se în Spania, la Madrid. Se impune în cultura universală prin opera sa în care se disting romanul, eseul și nu mai puțin activitatea ziaristică. Pe lângă pseudonimul Vintilă Horia cu care s-a consacrat, și-a mai semnat opera și cu pseudonimele Valer Crângu și Juan Dacio. Dintre lucările sale se remarcă romanul „Dumnezeu s-a născut în exil” (1960), distins cu prestigiosul premiu Goncourt și care a fost tradus în numeroase limbi. Mai menționăm: „Cavalerul resemnării” (1961), „Giovanni Papini” (1963), „A 7-a scrisoare” (1964), „Jurnalul unui țăran de la Dunăre” (1966), „O femeie pentru Apocalips” (1968), „Introducere în literatura secolului XX” (1977), „Literatură și dezidență” (1980), „Un mormânt în cer” (1987), „Jurnal de sfarsit de ciclu 1987-1989” ș.a. Prin toată activitatea sa literară, jurnalistică și universitară, Horia Vintilă a demonstrat că România este un rezervor nesecat pentru cultura și știința universală. Se stinge din viață la vârsta de 76 de ani, pe 4 aprilie 1992, la Madrid, Spania.

În anul 1996, Poșta Română îi dedică o marcă poștală în cadrul emisiunii „Personalități” (LP #1422) pusă în circulație pe data de 29 noimebrie. Machetată de către Marius Lungu, timbrul cu valoarea nominală de 370 lei a fost tipărit într-un tiraj de 200.000 exemplare, având dimensiunea de 33 x 48 mm și fiind paginată în coli de câte 25 de mărci.

Instruirea Asistată de Calculator și filatelia – un parteneriat educațional modern

Într-o epocă în care tehnologia a devenit parte integrantă a procesului educativ, Instruirea Asistată de Calculator (IAC) oferă o nouă perspectivă asupra modului în care cunoașterea poate fi transmisă și asimilată. Această metodă presupune utilizarea calculatorului ca instrument pedagogic, menit să sprijine și să îmbogățească activitatea didactică tradițională.

Prin intermediul IAC, elevii nu mai sunt doar receptori pasivi ai informației, ci participanți activi într-un proces interactiv care îmbină textul, imaginea, sunetul și animația. Calculatorul oferă feedback imediat, încurajează explorarea și stimulează gândirea critică.

Aplicată în domeniul filateliei educative, IAC poate avea un rol cu totul special. Platformele digitale, programele interactive și aplicațiile multimedia pot transforma timbrul poștal într-un instrument de învățare interdisciplinar. Prin intermediul unui simplu clic, elevii pot descoperi: istoria reprezentată pe timbre, personalitățile culturale și științifice omagiate, evenimentele naționale și internaționale reflectate prin emisiunile poștale, elementele de design și simbolistica timbrului ca obiect de artă.

Un program de instruire asistată de calculator dedicat filateliei ar putea integra colecții digitale de timbre, hărți interactive, quiz-uri tematice sau simulări ale procesului de creare a unei emisiuni filatelice. Astfel, filatelia se transformă într-un laborator interdisciplinar în care istoria, arta, geografia și tehnologia se întâlnesc într-o formă atractivă și actuală.
Prin îmbinarea valorilor tradiționale cu mijloacele moderne, IAC devine nu doar o metodă de predare, ci o poartă către redescoperirea filateliei ca instrument educativ, capabil să trezească interesul tinerei generații pentru cunoaștere, patrimoniu și comunicare autentică. 

Valsul care a cucerit lumea și timbrele

Johann Strauss II, supranumit „Regele Valsului”, rămâne unul dintre cei mai emblematici compozitori ai secolului al XIX-lea. Născut pe 25 octombrie 1825 în familia Strauss, el a dat dovadă de un talent remarcabil încă din copilărie, compunând primul său vals la doar șase ani. 

Deși tatăl său nu i-a oferit sprijinul așteptat, moartea acestuia în 1849 i-a deschis calea către scenele muzicale ale Europei, unde, alături de orchestra sa, a cucerit publicul de la saloanele vieneze până la curțile imperiale.
Valsurile sale — Dunărea Albastră, Povești din pădurile Vienei, Kaiser-Walzer — au depășit granițele Austriei și au devenit simboluri ale eleganței și rafinamentului vienez. 

Popularitatea sa a fost atât de mare încât astăzi nu e neobișnuit să întâlnim timbre comemorative care îl înfățișează, amintindu-ne de legătura dintre muzică și filatelie. Prin aceste emisiuni, colecționarii pot păstra un mic fragment din farmecul Vienei și din moștenirea culturală a lui Strauss, explorând, în același timp, istoria muzicii și a artei postale.
Johann Strauss II a transformat valsul dintr-un simplu dans de salon într-o capodoperă universală — iar fiecare timbru dedicat lui devine o mică operă de artă, care încântă atât ochiul, cât și imaginația pasionaților de filatelie.

 

Floarea care vestește liniștea și speranța

Puține flori au reușit să inspire, de-a lungul timpului, atâta delicatețe și simbolism precum clopoțeii (Campanula medium), cunoscuți la noi și sub denumirea de „Steaua Mariei”. Cu tulpini grațioase și flori în formă de clopot, albastre, roz sau albe, ei par să poarte ecoul unei lumi pașnice, în care natura și poezia se întâlnesc. Originară din regiunile montane ale Europei, această specie din familia Campanulaceae s-a răspândit rapid în grădini, pe versanți și în culturile simbolice, devenind o prezență familiară și iubită.

În limbajul florilor, clopoțelul reprezintă recunoștința și speranța. În folclor, se spune că atunci când vântul mișcă florile de clopoțel, ele „sună” dorințele oamenilor către cer. Poate tocmai de aceea, în arta și filatelia europeană, aceste flori apar adesea asociate cu mesaje de pace, iubire și reînnoire spirituală.
Pe plan filatelic, imaginea clopoțeilor a fost imortalizată în numeroase emisiuni poștale. Țări precum Elveția, Germania, Austria, România, Ucraina, Bulgaria, Monaco, Rusia, Italia, Japonia, Coreea, Islanda, Aland, Norvegia, Slovenia, Grecia, Groenlanda, Bosnia-Herțegovina, Turcia, Cehoslovacia, San Marino și Franța au dedicat timbre acestei flori montane, fie în serii tematice despre flora alpină, fie în colecții dedicate biodiversității și protecției naturii. 

În Bulgaria, genul Campanula a fost inclus în frumoasa serie „Flori montane” din anul 1977, un exemplu de rafinament tipografic și de sensibilitate artistică.
Privind un astfel de timbru, nu vedem doar o floare, ci și o metaforă a comunicării — a acelui „sunet” vizual care traversează timpul și spațiul.

Clopoțelul de pe timbru devine, astfel, un simbol al corespondenței delicate dintre om și natură, o legătură pe care filatelia o păstrează vie.
Poate că, asemenea timbrelor, și aceste flori mici ne învață ceva esențial: frumusețea nu trebuie să fie zgomotoasă. E suficientă o vibrație discretă — un clopot de lumină și culoare — ca să ne reamintească de armonia lumii în care trăim.