Emisiune filatelică comună România-Uruguay

Într-o dimineață de decembrie, două țări aflate la mii de kilometri distanță își dau întâlnire cu ajutorul timbrelor. Vineri, 5 decembrie 2025, România și Uruguay și-au legat destinele printr-o emisiune filatelică elegantă, dedicată cailor – simboluri ale libertății, puterii și nobleței - machetată de către artiștii plastici Mary Porto Casas și Mihai Criste. Este un omagiu filatelic adus celor 90 de ani de relații diplomatice dintre cele două state, spus prin galopul a două rase emblematice: Lipițanul românesc și Criollo-ul sud-american.

Povestea pornește din Europa Centrală, din vechea Lipica, de unde lipițanii – „balerinii lumii cailor” – au pornit să cucerească inimile privitorilor prin grația lor aproape ireală. 

Pe timbrul românesc cu nominalul de 14 lei, Lipițanul pare că iese din ramă într-un pas de dresaj perfect, ducând cu el secole de tradiție. Este urmașul unei istorii complexe, care a trecut prin Lipova, Făgăraș, Bábolna și, în cele din urmă, prin Sâmbăta de Jos, unde statul român continuă și astăzi creșterea acestei rase nobile. 

Blând, inteligent, elegant și plin de energie, Lipițanul nu este doar un cal, ci o lecție de armonie între om și animal. Nu întâmplător, tradiția creșterii sale a fost înscrisă în patrimoniul cultural imaterial al umanității.
De cealaltă parte a Atlanticului, în vastele câmpii ale Pampasului, își poartă povestea Criollo-ul uruguaian. Descendent al cailor aduși în secolul al XVI-lea de primii conquistadori, întărit de sângele pursângilor și modelat de viața dură a fermelor sud-americane, Criollo este simbolul rezistenței și al curajului. 

Robust, energic și loial, el apare pe timbrul cu valoarea nominală de 8 lei ca un adevărat erou al distanțelor lungi, rival al cailor arabi în probele de anduranță.
Între acești doi cai – unul al manejurilor regale, celălalt al câmpiilor sălbatice – se întinde o punte filatelică de prietenie. 

Emisiunea cuprinde două mărci poștale, un bloc dantelat, un plic „prima zi” și o mapă filatelică de colecție, realizată în tiraj limitat – un mic tezaur destinat colecționarilor care știu că, uneori, istoria încape într-un pătrat de hârtie gumată.
Este mai mult decât o simplă emisiune comună. Este o poveste despre tradiție și continuitate, despre noblețe și rezistență, despre două țări care aleg să vorbească lumii prin limbajul fin al filateliei. Iar timbrele, odată lipite pe un plic, vor purta mai departe nu doar corespondența, ci și galopul unor istorii care nu se lasă uitate.

Emisiunea filatelică „Europa CEPT 1958” – simbol al unității și colaborării europene

Anul 1958 a marcat o nouă etapă în istoria filateliei europene, prin emisiunea comună „Europa CEPT 1958”, dedicată ideii de solidaritate și reconstrucție a continentului. După succesul primei serii „Europa” din 1956, șapte din cele opt țări participante – Belgia, Franța, Germania, Saar, Italia, Luxemburg și Olanda – au ales un simbol unic: porumbelul cu ramură de măslin, imagine universală a păcii, înconjurat de cuvântul EUROPA. Turcia însă a adoptat imaginea unui butuc de copac din care răsare un lăstar tânăr. Designul simplu, dar puternic, reflectă dorința națiunilor de a clădi o Europă unită prin prietenie, cultură și comunicare.
Recent, la Cercul filatelic al Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” din Baia Mare, a fost realizată o lucrare dedicată timbrelor emisiunii „Europa 1958”. Pe lângă prezentarea vizuală a pieselor, materialul oferă informații precise privind data punerii în circulație, tirajul fiecărei valori și varietățile cunoscute. În plus, filateliștii pot nota, în spațiile special destinate, piese aflate sau lipsă din propriile colecții, transformând lucrarea într-un instrument de studiu și evidență personală.
Această inițiativă locală demonstrează că filatelia rămâne un mijloc viu de educație, documentare și pasiune pentru istorie, iar emisiunea „Europa CEPT 1958” continuă să inspire prin mesajul său de unitate și pace între popoare – un mesaj mereu actual.

Bucuriile iernii

Într-o dimineață de decembrie, cu parfum de iarnă și nostalgii din copilărie, Romfilatelia și Poșta Română au adus o veste luminoasă: la 4 decembrie 2025 a fost lansată emisiunea de mărci poștale „Bucuriile iernii” (LP #2544), machetată de către George Ursachi. Cele două timbre și plicul „prima zi” deschid, ca printr-o ferestruică de hârtie, drumul spre lumea visării, unde ninsoarea e binecuvântare, iar darurile sunt așteptate cu inimă de copil. Grafica, semnată de Veronica Neacșu, membră a Clubului Ilustratorilor, recompune în culori calde fulgi de nea, jucării, stele și cetină de brad, într-un univers de basm.

Un om de zăpadă sub formă de iepuraș (5,50 lei - corespondență neprioritară internă cu greutatea cuprinsă între 100 și 500 de grame) și o paradă de jucării condusă de un elefant încărcat cu daruri sub Steaua Nașterii Domnului (8 lei - recomandată neprioritară internă cu greutatea de până în 100 de grame) spun, fiecare, povestea unei ierni care nu e rece, ci plină de viață. Plicul „prima zi”, cu un Moș Crăciun transformat în brad împodobit, leagă simbolic sărbătoarea Crăciunului de bucuria dăruirii.
Această emisiune filatelică este o invitație delicată la memorie, generozitate și copilărie, demonstrând, încă o dată, că timbrul poate încălzi, prin artă, chiar și cea mai rece iarnă.

Centenarul nașterii artistului Sammy Davis Jr.

Cântăreț de vodevil, dansator, actor (Ocean’s 11), regizor, producător de film, gazdă de show televizat și component al faimoasei formule muzicale „Rat Pack” (alături de Dean Martin, Frank Sinatra, Peter Lawford and Joey Bishop), Sammy Davis Jr. s-a născut în New York, pe data de 8 decembrie 1925.
A fost totalmente autodidact, neurmând niciodată vreo formă de pregătire pentru cariera sa care a început e la vârsta de cinci ani.
În 1964 a jucat pe Broadway în musicalul „Golden Boy”, și a fost nominalizat la un premiu Tony pentru cel mai bun actor (într-un musical) în 1965.

Și-a pierdut ochiul stâng într-un accident de mașină care a avut loc în timp ce era în drum spre studioul de înregistrare, unde urma să înregistreze melodia tematică pentru filmul lui Tony Curtis, Six Bridges to Cross (1955). Plin de umor s-a descris ulterior drept „a one-eyed Jewish Negro”.
Fuma patru pachete de țigări pe zi, obicei care (probabil) i-a cauzat și moartea în 1990.
În onoarea sa, chipul său apare pe mărci poștale emise de: Sierra Leone, Tanzania, Madagascar, Mali, Zair sau Guinea.