Calul în zodiacul chinezesc: simbol al libertății și energiei

În astrologia chineză, calul este al șaptelea semn din cei doisprezece ai zodiacului și reprezintă o energie dinamică, curajoasă și plină de vitalitate. Persoanele născute sub acest semn sunt considerate independente, optimiste și mereu în căutare de noi provocări. Calul simbolizează succesul prin perseverență, eleganță și o dorință neobosită de a evolua.

În tradiția chineză, calul este adesea asociat cu mituri și legende celebre. De exemplu, calul Roșu (赤兔马) al generalului Guan Yu este un simbol al vitezei și loialității. De asemenea, calul alb al Dragonului (白龙马) din romanul clasic „Călătoria spre Vest” este un simbol al înțelepciunii și al încrederii.

În filatelie, timbrele care înfățișează calul nu sunt doar reprezentări artistice, ci și purtătoare de simboluri culturale și tradiționale. Acestea reflectă admirația pentru acest animal nobil și rolul său emblematic în mitologia și viața cotidiană chineză. Astfel, calul devine un motiv filatelic care transmite energie, optimism și libertate – valori universale apreciate de colecționari.

Următorul An al Calului în horoscopul chinezesc va începe pe 17 februarie 2026 și se va încheia pe 5 februarie 2027. Acest an va fi dedicat Calului de Foc (火马), un semn care combină energia calului cu pasiunea și dinamismul elementului Foc. Persoanele născute în acest an sunt considerate talentate, aventuroase și dornice de provocări, menținând o atitudine pozitivă în fața dificultăților. 

Anul Calului de Foc oferă ocazia realizării unor emisiuni speciale de timbre, care celebrează acest semn zodiacal cu desene inspirate din tradițiile și cultura chineză. Aceste timbre sunt apreciate de colecționari și adăuga valoare colecțiilor filatelice dedicate zodiacului chinezesc.
Astfel, Anul Calului de Foc 2026 va fi o perioadă propice pentru a explora și a înțelege mai profund simbolismul acestui semn zodiacal, atât în astrologia chineză, cât și în filatelie. Timbrele dedicate acestui an vor fi o modalitate excelentă de a celebra și de a împărtăși aceste înțelesuri culturale.

 

M 152 – automotorul care a legat satele Cehoslovaciei

Automotorul diesel M 152 ocupă un loc aparte în istoria feroviară a Cehoslovaciei, fiind una dintre cele mai recognoscibile și longevive prezențe de pe liniile secundare. Proiectat la începutul anilor 1970 pentru a răspunde nevoii de transport eficient pe rutele cu trafic redus, acest automotor ușor a devenit rapid un simbol al mobilității locale. Importanța sa a fost confirmată și pe plan filatelic, atunci când, la 6 octombrie 1986, poșta cehoslovacă i-a dedicat un timbru cu valoarea nominală de 5 coroane, tipărit într-un tiraj impresionant de 10.950.000 de exemplare.
Construcția simplă, cu un singur vagon și posturi de conducere la ambele capete, a permis exploatarea economică și o întreținere facilă. Motorul diesel, robust și fiabil, asigura viteze moderate, suficiente pentru a lega sate izolate de centrele regionale. Departe de a impresiona prin confort sau performanțe, M 152 s-a impus prin regularitate și rezistență, devenind o prezență constantă în viața comunităților pe care le deservea.
Cunoscut ulterior sub denumirea de seria 810, automotorul a primit porecla „Kredenc” („dulapul”), o aluzie ironică la forma sa unghiulară și la interiorul auster. Dincolo de aceste detalii, pentru generații întregi de călători, el a reprezentat primul contact cu transportul feroviar și o legătură indispensabilă cu lumea din afara localității.
Astăzi, deși retras treptat din serviciul regulat, M 152 rămâne prezent atât în memoria colectivă, cât și în colecțiile pasionaților de istorie feroviară și filatelie, ca un martor al unei epoci în care simplitatea și utilitatea erau valori esențiale.

Spiritul universal al lui Al-Farabi

Pentru mine, Al-Farabi rămâne una dintre acele figuri intelectuale care dau sens ideii de cultură universală. Filosof, logician, muzicolog și savant enciclopedist, el este cunoscut în tradiția islamică drept „Al Doilea Învățător”, după Aristotel, un titlu care spune mult despre amploarea și profunzimea gândirii sale. De fiecare dată când revin la textele despre el, am sentimentul unei minți capabile să lege epoci, spații și sisteme de idei aparent incompatibile.
Născut în regiunea Farab, pe teritoriul actualului Kazahstan, Al-Farabi și-a format și maturizat gândirea în mari centre culturale ale lumii medievale, precum Bagdadul și Damascul. 

Acolo a studiat și a comentat în detaliu operele lui Aristotel și Platon, contribuind decisiv la transmiterea și reinterpretarea filosofiei grecești în lumea islamică și, mai târziu, în Europa medievală, prin intermediul traducerilor latine. Pentru mine, acest rol de mediator cultural este poate la fel de important ca opera sa filosofică propriu-zisă.
Lucrarea care mă impresionează cel mai mult este „Cetatea virtuoasă”, în care Al-Farabi propune un model ideal de societate întemeiat pe rațiune, cunoaștere și virtute. 

Ideea conducătorului-filosof, capabil să armonizeze viața morală și cea politică, mi se pare surprinzător de actuală, chiar și privită din perspectiva lumii contemporane. În acest text se simte nu doar influența lui Platon și Aristotel, ci și efortul personal al lui Al-Farabi de a construi o viziune coerentă asupra vieții în comunitate.
Un alt aspect care mă atrage este contribuția sa la teoria muzicii. „Cartea marii muzici” dezvăluie o abordare riguroasă, aproape matematică, a sunetului și armoniei, în care filosofia, știința și arta se întâlnesc natural. 

Mi se pare fascinant cum, într-o epocă în care disciplinele nu erau încă strict separate, Al-Farabi reușea să le integreze într-un sistem de gândire unitar.
Privindu-l astfel, Al-Farabi nu este pentru mine doar un nume din manuale sau din istoria filosofiei, ci un exemplu de spirit deschis, curios și profund. Opera sa îmi amintește constant că marile idei se nasc din dialog, traducere și continuitate, iar adevărata cunoaștere nu aparține unei singure culturi, ci circulă liber, dintr-o lume în alta.

Sportivi, emoții olimpice și timbre care spun o poveste

De fiecare dată când se apropie Jocurile Olimpice, am sentimentul că sportul și filatelia revin la un dialog firesc. Nu doar pentru a marca un mare eveniment internațional, ci pentru a fixa în memorie oameni, eforturi și momente care altfel s-ar risipi rapid în fluxul știrilor cotidiene. Jocurile Olimpice de iarnă Milano Cortina 2026 (6–22 februarie) se înscriu în această tradiție, iar emisiunea filatelică lansată recent de Romfilatelia și Poșta Română, intitulată „Team Romania la Jocurile Olimpice Milano Cortina 2026” (LP #2551), confirmă încă o dată legătura dintre performanța sportivă și timbrul poștal.

România este prezentă la cea de-a XXV-a ediție a Jocurilor Olimpice de iarnă cu 29 de sportivi, care concurează la opt discipline. Cinci dintre acestea sunt ilustrate simbolic pe mărcile poștale ale emisiunii, realizate cu măiestrie de Alina Marinescu și George Ursachi. Fiecare timbru devine astfel o poartă către o probă olimpică, dar și către nume concrete din delegația tricoloră.

Colița dantelată, cu valoarea nominală de 30 lei, este dedicată bobului, una dintre disciplinele cu tradiție pentru România. La Cortina d’Ampezzo, atenția va fi îndreptată spre echipajul masculin condus de Mihai Cristian Tentea (27 de ani), aflat la a treia participare consecutivă la Jocurile Olimpice de iarnă. 

Pentru mine, această piesă filatelică este mai mult decât o imagine dinamică: este un omagiu adus continuității și perseverenței într-un sport extrem de solicitant.
Timbrul de 5,50 lei, consacrat probei de sanie, trimite imediat cu gândul la una dintre cele mai longevive prezențe din sportul olimpic românesc de iarnă: Raluca Strămăturaru (40 de ani). 

Ajunsă la a cincea ediție a Jocurilor Olimpice, ea devine un reper de anduranță și profesionalism, iar reprezentarea saniei capătă, în acest context, o dimensiune profund umană, dincolo de simpla ilustrare a disciplinei.

Patinajul artistic este redat pe timbrul cu valoarea de 6 lei și marchează revenirea României în competiția olimpică după o pauză de 12 ani. Julia Franciska Sauter (28 de ani), purtătoarea drapelului României la ceremonia de deschidere de la Milano, este prima sportivă care și-a asigurat calificarea și va concura în proba individuală feminină. 

Acest timbru simbolizează nu doar grația și eleganța patinajului, ci și un nou început pentru această disciplină în sportul românesc.
Săriturile cu schiurile, ilustrate pe timbrul de 7 lei, aduc în prim-plan una dintre cele mai spectaculoase și solicitante probe ale sporturilor de iarnă. 

România va fi reprezentată de patru sportivi, iar experiența Danielei Toth (28 de ani) se remarcă în mod special. Prima româncă participantă la Jocurile Olimpice în această disciplină, ea va bifa la Milano Cortina a treia ediție consecutivă, devenind un simbol al curajului și al progresului.

Biatlonul, prezent pe timbrul cu valoarea de 9 lei, completează această panoramă olimpică. Este una dintre disciplinele constante ale sportului românesc de iarnă, reprezentată la Milano de sportivi precum George Colțea (25 de ani) și George Răzvan Buta (32 de ani), ambii cu experiență olimpică. Tradiția lăsată de nume precum Éva Tófalvi (47 de ani) sau a regretatului Gheorghe Vilmoș planează ca un reper de excelență, iar imaginea biatlonistului pe timbru sugerează perfect echilibrul delicat dintre efort fizic și concentrare mentală.

În ansamblu, această emisiune filatelică reușește să concentreze, pe câteva mărci poștale, o poveste despre performanță, tradiție și speranță. Cele cinci valori emise pe 4 februarie nu pot cuprinde toate disciplinele și toți sportivii români prezenți la Milano — de la schi alpin și schi fond până la snowboard, unde România va debuta în premieră prin Kata Mandel (20 de ani) și Henrietta Bartalis (22 de ani)—, însă oferă un cadru simbolic solid pentru întreaga delegație.

Din totalul de 34.864 de timbre, Poșta Română a achiziționat câte 3.200 de mărci din fiecare valoare nominală și 250 de colițe, destinate francării corespondenței. Sper ca acestea să ajungă cât mai curând în toate oficiile poștale din țară și, prin misiunea lor poștală, să promoveze cu mândrie valorile sportului românesc peste hotare.
Privite în ansamblu, aceste timbre nu sunt doar obiecte de colecție, ci adevărate mesaje de încurajare. Sub motto-ul „MAI SUS ROMÂNIA”, fiecare marcă poștală devine un mic ambasador al ambiției românești, purtând în lume nu doar o valoare nominală, ci și emoția unei țări care își susține sportivii pe drumul olimpic.