Poetul care a purtat Sicilia în suflet

A fost odată un tânăr din Siracuza, crescut într-o familie aleasă, într-o lume în care limba arabă era limbajul poeziei, științei și credinței. Numele său era Ibn Hamdis, iar cuvintele îi curgeau din pană ca apele calde ale Mediteranei. Însă soarta avea să-i schimbe drumul: în anul 1061, normanzii cuceresc Sicilia, iar Ibn Hamdis este silit să plece în exil.
Ajunge mai întâi în Ifriqiya, apoi în îndepărtatul al-Andalus, dar niciun loc nu-i poate șterge dorul de casă. Versurile sale, scrise în arabă clasică, poartă mereu amintirea Siciliei – grădinile, parfumul florilor, sunetul mării… toate devin poezie. Scrierile lui sunt impregnate de o melancolie tandră, o dorință arzătoare de întoarcere, imposibilă în realitate, dar vie în cuvinte.
În 2025, acest poet al dorului și al exilului a fost readus în atenție printr-un gest filatelic de finețe: un timbru comemorativ emis în Italia, cu ștampila „prima zi” aplicată la Roma, și nu la Siracuza – fapt explicat chiar în buletinul emis de studenții specializării de Limba și literatura arabă din cadrul Universității Sapienza, alături de profesoara lor, Arianna D’Ottone. O alegere simbolică: în capitală, glasul lui Ibn Hamdis a fost ascultat din nou.
Poate că, așa cum cuvintele sale au străbătut veacurile, și timbrul care îl omagiază va ajunge în clasorul unui colecționar care, citind numele „Ibn Hamdis”, va auzi din nou suspinul unei Sicilii pierdute, regăsită doar prin poezie.

195 de ani de la inaugurarea liniei de cale ferată Liverpool - Manchester

Calea ferată Liverpool - Manchester este o linie de cale ferată care leagă orașele britanice Liverpool și Manchester, renumită pentru că este prima cale ferată din lume care leagă două orașe. Călătoria inițială a avut loc la 15 septembrie 1830 între stația Liverpool Road din Manchester (acum parte a Muzeului de Știință și Industrie) și stația Hedge Hill din Liverpool.

Totuși, în timpul uneia dintre primele călătorii a avut loc primul accident fatal din istoria căilor ferate: un cunoscut parlamentar din Liverpool, William Huskisson, aflându-se în mijlocul căilor, a subestimat viteza de apropiere a locomotivei Rocket și a fost lovit de ea.

Accidentul a acționat ca un stimulent pentru dezvoltarea primelor sisteme de siguranță, la început rudimentare, precum clopotele cu care erau echipate locomotivele (al căror sunet a fost înlocuit aproape imediat cu cel al fluierului clasic). Apoi, treptat, s-a trecut la un sistem ceva mai sofisticat, compus din palete multicolore, strămoș al semaforului modern.

Calea ferată a avut imediat un succes uriaș prin reducerea timpului de călătorie între cele două orașe la puțin peste două ore comparativ cu cele 6 - 8 ore necesare pe drum. Locomotiva Rocket, practic, a menținut o viteză medie de 27 km/h cu vârfuri maxime de 46 km/h. În curând, alte secțiuni feroviare au fost conectate la Liverpool - Manchester și în jurul acestora s-a dezvoltat rețeaua feroviară britanică în câțiva ani.

Astăzi, linia proiectată și construită în 1830 (totuși pe unele mărci poștale este menționat anul dării în exploatare a liniei ca fiind 1829) conectează încă cele două orașe cu foarte puține modificări ale traseului, deși este utilizată ca o linie secundară acoperită în mare parte de trenuri regionale.

Din punct de vedere filatelic aniversarea liniei a fost marcată de timbre emise de administrații poștale precum: Ungaria (1979), Maria Britanie (1980), Korea de Nord (1980), Mali (1980), Grenada (1990 și 1991), Cambodgia (1995) sau Congo (2001). Dacă mai cunoașteți și altele, vă rog să le semnalați.

Enescu revine pe timbre la 70 de ani de la trecerea în eternitate

Într-o zi de toamnă, pe 10 septembrie 2025, Poșta Română și Romfilatelia au adus în dar colecționarilor un nou prilej de bucurie: emisiunea filatelică „Compozitori celebri. George Enescu” (LP#2530). Nu este doar o simplă apariție de marcă poștală, ci o reverență adusă geniului muzicii românești, la 70 de ani de la trecerea sa în eternitate.

Pe timbrul cu valoarea de 25 lei, machetat de Mihail Vămășescu și Mihai Criste, chipul tânărului Enescu se împletește cu imaginea solemnă a Ateneului Român, loc încărcat de amintirea concertelor sale. În spatele portretului, parcă răsună ecoul viorii pe care micul copil de la Liveni o ridica pentru prima oară la patru ani, fără a ști că va cuceri cândva sălile de concert din Viena, Paris sau New York.
Povestea lui Enescu se citește pe note, dar și pe timbre. De la „Poema Română” compusă la 16 ani și până la monumentalul „Oedipe”, viața sa a fost un șir nesfârșit de creații, distincții și aplauze, toate purtând amprenta unui artist care a rămas fidel rădăcinilor sale.
Plicul „prima zi” completează această emisiune, ca o invitație de a păstra vie memoria unui ambasador al muzicii românești. Iar pentru cei curioși, un simplu cod QR ascunde întreaga poveste filatelică, punând în legătură trecutul și prezentul, tradiția și tehnologia.
Astfel, printr-un timbru și un plic, George Enescu continuă să cânte — nu doar pe scene, ci și în albumele colecționarilor, acolo unde fiecare filă spune o poveste.

O sărbătoare a curajului și devotamentului

În fiecare an, pe data de 13 septembrie, România celebrează Ziua Pompierilor, un prilej solemn și emoționant de a aduce un omagiu celor care, zi de zi, își riscă viața pentru a salva oameni, bunuri și natură din calea incendiilor, calamităților naturale sau altor situații de urgență.

Această zi nu a fost aleasă întâmplător. Ea marchează bătălia eroică de la Dealul Spirii din 13 septembrie 1848, când Compania de Pompieri din București, condusă de căpitanul Pavel Zăgănescu, a opus o rezistență dârză trupelor otomane trimise să înăbușe Revoluția Română de la 1848. Deși numeric inferiori și slab echipați, pompierii au devenit simboluri ale patriotismului și ale luptei pentru libertate. Curajul lor a fost imortalizat în istorie și a stat la baza tradiției pompierilor români.

În prezent, pompierii sunt parte a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU) și acționează într-o varietate de intervenții: de la stingerea incendiilor la misiuni de descarcerare, salvări de persoane și animale, intervenții în caz de inundații, cutremure sau accidente chimice și nucleare.

Profesioniști desăvârșiți, acești salvatori în uniforme roșii sunt permanent pregătiți pentru a interveni în cele mai dificile și periculoase condiții.
Ziua Pompierilor din România este marcată prin parade, ceremonii militare, depuneri de coroane la monumentele eroilor pompieri, exerciții demonstrative, expoziții de tehnică de intervenție și acțiuni de informare preventivă în rândul populației.

De asemenea, este un moment în care comunitatea își arată recunoștința față de pompieri prin diplome, decorații sau simple gesturi de apreciere.

În filatelie, această zi a fost ilustrată de mai multe ori prin timbre, întreguri poștale, vederi, plicuri ocazionale, flame publicitare și ștampile speciale dedicate pompierilor români. Emisiunile filatelice care omagiază activitatea acestora contribuie nu doar la cinstirea unei profesii esențiale, ci și la conservarea memoriei istorice și la promovarea valorilor umanitare în rândul tinerelor generații.

Astăzi, mai mult ca oricând, este important să recunoaștem sacrificiul și profesionalismul pompierilor. Fie că vorbim despre intervenții în orașe mari sau în sate izolate, la miezul nopții sau în miezul verii, pompierii români rămân gardienii vieții, acolo unde pericolul cere sânge rece, forță și inimă mare.

Și în acest an, la cercul filatelic din Baia Mare ne-am adus și noi micul nostru omagiu prin realizarea unui plic ocazional editat într-un tiraj limitat de 25 de exemplare. Vă reamintim că în urmă cu trei ani mai machetasem un plic asemănător.
La mulți ani, pompieri ai României! Respect și recunoștință pentru tot ceea ce faceți!