Jocurile Olimpice de Iarnă Milano–Cortina 2026 se află în plină desfășurare, iar pentru mine, ca pasionat de filatelie, nu există bucurie mai mare decât să văd cum acest eveniment sportiv legendar prind viață pe timbre. Până în 22 februarie, lumea sportului este cu ochii pe Italia, iar eu continui să urmăresc cu atenție fiecare emisiune poștală care o celebrează.
De aproape o lună am descoperit deja câteva timbre minunate care surprind spiritul acestor Jocuri. Franța, de exemplu, a lansat pe 2 februarie 2025 un bloc de trei timbre intitulat „Sezonul sporturilor de iarnă – partea 1”. Fiecare timbru îmi transmite bucuria alunecării pe zăpadă, fie că este vorba de schiul alpin, snowboard sau schiul pe moguli, și îmi amintește de istoria fascinantă a acestor sporturi, de la primele telescaune și competiții internaționale până la stațiunile moderne de schi.
Să nu uităm de seria emisă de România la începutul acestei luni dedicată sportivilor noștri, despre care am scris pe larg în postarea din 9 februarie.
Timbrul Liechtensteinului m-a impresionat de asemenea: „Flacăra olimpică” aprinsă în ruinele Olympiei simbolizează pacea și unitatea, iar fundalul montan inspirat de masivul Tofane din Dolomiți conferă o frumusețe aparte emisiunii.
Mă fascinează modul în care un simplu timbru poate să leagă tradiția olimpică antică de emoțiile moderne ale competițiilor.
Estonia continuă să îmi amintească cât de mult poate inspira un timbru. Prima emisiune dedicată Jocurilor Olimpice de Iarnă a fost lansată în 1994, iar astăzi avem deja al paisprezecelea timbru, care va fi completat pe 26 februarie cu unul dedicat Paralimpicelor de Iarnă. Pentru o țară mică, fiecare timbru olimpic devine un simbol al vizibilității și al continuității, un mod de a arăta tinerilor că visele mari se pot realiza.
Nu pot să nu menționez nici timbrul elvețian, care îmi amintește de legenda Vreni Schneider. Fiecare detaliu – concentrarea, viteza, presiunea și adrenalina competițiilor – este surprins cu atâta măiestrie, încât aproape simt atmosfera de pe pârtie. Timbrul ne amintește că, dincolo de medalii, ceea ce contează cu adevărat este persoana din spatele sportivului, pasiunea și respectul pentru ceilalți.
Pentru mine, colecționarea timbrelor dedicate Jocurilor Olimpice de Iarnă Milano–Cortina 2026 nu este doar despre adunarea de obiecte rare. Este despre a trăi fiecare moment, a simți emoția competiției și a celebra excelența sportivă într-un mod tangibil. Fiecare timbru spune o poveste și, prin colecția mea, am impresia că particip și eu, într-un fel, la spectacolul olimpic.
Jurnalul filatelic
Filatelie pentru toți!
Publicitate
13 februarie 2026
12 februarie 2026
Calul în zodiacul chinezesc: simbol al libertății și energiei
În astrologia chineză, calul este al șaptelea semn din cei doisprezece ai zodiacului și reprezintă o energie dinamică, curajoasă și plină de vitalitate. Persoanele născute sub acest semn sunt considerate independente, optimiste și mereu în căutare de noi provocări. Calul simbolizează succesul prin perseverență, eleganță și o dorință neobosită de a evolua.
În tradiția chineză, calul este adesea asociat cu mituri și legende celebre. De exemplu, calul Roșu (赤兔马) al generalului Guan Yu este un simbol al vitezei și loialității. De asemenea, calul alb al Dragonului (白龙马) din romanul clasic „Călătoria spre Vest” este un simbol al înțelepciunii și al încrederii.
În filatelie, timbrele care înfățișează calul nu sunt doar reprezentări artistice, ci și purtătoare de simboluri culturale și tradiționale. Acestea reflectă admirația pentru acest animal nobil și rolul său emblematic în mitologia și viața cotidiană chineză. Astfel, calul devine un motiv filatelic care transmite energie, optimism și libertate – valori universale apreciate de colecționari.
Următorul An al Calului în horoscopul chinezesc va începe pe 17 februarie 2026 și se va încheia pe 5 februarie 2027. Acest an va fi dedicat Calului de Foc (火马), un semn care combină energia calului cu pasiunea și dinamismul elementului Foc. Persoanele născute în acest an sunt considerate talentate, aventuroase și dornice de provocări, menținând o atitudine pozitivă în fața dificultăților.
În tradiția chineză, calul este adesea asociat cu mituri și legende celebre. De exemplu, calul Roșu (赤兔马) al generalului Guan Yu este un simbol al vitezei și loialității. De asemenea, calul alb al Dragonului (白龙马) din romanul clasic „Călătoria spre Vest” este un simbol al înțelepciunii și al încrederii.
În filatelie, timbrele care înfățișează calul nu sunt doar reprezentări artistice, ci și purtătoare de simboluri culturale și tradiționale. Acestea reflectă admirația pentru acest animal nobil și rolul său emblematic în mitologia și viața cotidiană chineză. Astfel, calul devine un motiv filatelic care transmite energie, optimism și libertate – valori universale apreciate de colecționari.
Următorul An al Calului în horoscopul chinezesc va începe pe 17 februarie 2026 și se va încheia pe 5 februarie 2027. Acest an va fi dedicat Calului de Foc (火马), un semn care combină energia calului cu pasiunea și dinamismul elementului Foc. Persoanele născute în acest an sunt considerate talentate, aventuroase și dornice de provocări, menținând o atitudine pozitivă în fața dificultăților.
Anul Calului de Foc oferă ocazia realizării unor emisiuni speciale de timbre, care celebrează acest semn zodiacal cu desene inspirate din tradițiile și cultura chineză. Aceste timbre sunt apreciate de colecționari și adăuga valoare colecțiilor filatelice dedicate zodiacului chinezesc.
Astfel, Anul Calului de Foc 2026 va fi o perioadă propice pentru a explora și a înțelege mai profund simbolismul acestui semn zodiacal, atât în astrologia chineză, cât și în filatelie. Timbrele dedicate acestui an vor fi o modalitate excelentă de a celebra și de a împărtăși aceste înțelesuri culturale.
11 februarie 2026
M 152 – automotorul care a legat satele Cehoslovaciei
Automotorul diesel M 152 ocupă un loc aparte în istoria feroviară a Cehoslovaciei, fiind una dintre cele mai recognoscibile și longevive prezențe de pe liniile secundare. Proiectat la începutul anilor 1970 pentru a răspunde nevoii de transport eficient pe rutele cu trafic redus, acest automotor ușor a devenit rapid un simbol al mobilității locale. Importanța sa a fost confirmată și pe plan filatelic, atunci când, la 6 octombrie 1986, poșta cehoslovacă i-a dedicat un timbru cu valoarea nominală de 5 coroane, tipărit într-un tiraj impresionant de 10.950.000 de exemplare.
Construcția simplă, cu un singur vagon și posturi de conducere la ambele capete, a permis exploatarea economică și o întreținere facilă. Motorul diesel, robust și fiabil, asigura viteze moderate, suficiente pentru a lega sate izolate de centrele regionale. Departe de a impresiona prin confort sau performanțe, M 152 s-a impus prin regularitate și rezistență, devenind o prezență constantă în viața comunităților pe care le deservea.
Cunoscut ulterior sub denumirea de seria 810, automotorul a primit porecla „Kredenc” („dulapul”), o aluzie ironică la forma sa unghiulară și la interiorul auster. Dincolo de aceste detalii, pentru generații întregi de călători, el a reprezentat primul contact cu transportul feroviar și o legătură indispensabilă cu lumea din afara localității.
Astăzi, deși retras treptat din serviciul regulat, M 152 rămâne prezent atât în memoria colectivă, cât și în colecțiile pasionaților de istorie feroviară și filatelie, ca un martor al unei epoci în care simplitatea și utilitatea erau valori esențiale.
Construcția simplă, cu un singur vagon și posturi de conducere la ambele capete, a permis exploatarea economică și o întreținere facilă. Motorul diesel, robust și fiabil, asigura viteze moderate, suficiente pentru a lega sate izolate de centrele regionale. Departe de a impresiona prin confort sau performanțe, M 152 s-a impus prin regularitate și rezistență, devenind o prezență constantă în viața comunităților pe care le deservea.
Cunoscut ulterior sub denumirea de seria 810, automotorul a primit porecla „Kredenc” („dulapul”), o aluzie ironică la forma sa unghiulară și la interiorul auster. Dincolo de aceste detalii, pentru generații întregi de călători, el a reprezentat primul contact cu transportul feroviar și o legătură indispensabilă cu lumea din afara localității.
Astăzi, deși retras treptat din serviciul regulat, M 152 rămâne prezent atât în memoria colectivă, cât și în colecțiile pasionaților de istorie feroviară și filatelie, ca un martor al unei epoci în care simplitatea și utilitatea erau valori esențiale.
10 februarie 2026
Spiritul universal al lui Al-Farabi
Pentru mine, Al-Farabi rămâne una dintre acele figuri intelectuale care dau sens ideii de cultură universală. Filosof, logician, muzicolog și savant enciclopedist, el este cunoscut în tradiția islamică drept „Al Doilea Învățător”, după Aristotel, un titlu care spune mult despre amploarea și profunzimea gândirii sale. De fiecare dată când revin la textele despre el, am sentimentul unei minți capabile să lege epoci, spații și sisteme de idei aparent incompatibile.
Născut în regiunea Farab, pe teritoriul actualului Kazahstan, Al-Farabi și-a format și maturizat gândirea în mari centre culturale ale lumii medievale, precum Bagdadul și Damascul.
Acolo a studiat și a comentat în detaliu operele lui Aristotel și Platon, contribuind decisiv la transmiterea și reinterpretarea filosofiei grecești în lumea islamică și, mai târziu, în Europa medievală, prin intermediul traducerilor latine. Pentru mine, acest rol de mediator cultural este poate la fel de important ca opera sa filosofică propriu-zisă.
Lucrarea care mă impresionează cel mai mult este „Cetatea virtuoasă”, în care Al-Farabi propune un model ideal de societate întemeiat pe rațiune, cunoaștere și virtute.
Ideea conducătorului-filosof, capabil să armonizeze viața morală și cea politică, mi se pare surprinzător de actuală, chiar și privită din perspectiva lumii contemporane. În acest text se simte nu doar influența lui Platon și Aristotel, ci și efortul personal al lui Al-Farabi de a construi o viziune coerentă asupra vieții în comunitate.
Un alt aspect care mă atrage este contribuția sa la teoria muzicii. „Cartea marii muzici” dezvăluie o abordare riguroasă, aproape matematică, a sunetului și armoniei, în care filosofia, știința și arta se întâlnesc natural.
Mi se pare fascinant cum, într-o epocă în care disciplinele nu erau încă strict separate, Al-Farabi reușea să le integreze într-un sistem de gândire unitar.
Privindu-l astfel, Al-Farabi nu este pentru mine doar un nume din manuale sau din istoria filosofiei, ci un exemplu de spirit deschis, curios și profund. Opera sa îmi amintește constant că marile idei se nasc din dialog, traducere și continuitate, iar adevărata cunoaștere nu aparține unei singure culturi, ci circulă liber, dintr-o lume în alta.
Născut în regiunea Farab, pe teritoriul actualului Kazahstan, Al-Farabi și-a format și maturizat gândirea în mari centre culturale ale lumii medievale, precum Bagdadul și Damascul.
Acolo a studiat și a comentat în detaliu operele lui Aristotel și Platon, contribuind decisiv la transmiterea și reinterpretarea filosofiei grecești în lumea islamică și, mai târziu, în Europa medievală, prin intermediul traducerilor latine. Pentru mine, acest rol de mediator cultural este poate la fel de important ca opera sa filosofică propriu-zisă.
Lucrarea care mă impresionează cel mai mult este „Cetatea virtuoasă”, în care Al-Farabi propune un model ideal de societate întemeiat pe rațiune, cunoaștere și virtute.
Ideea conducătorului-filosof, capabil să armonizeze viața morală și cea politică, mi se pare surprinzător de actuală, chiar și privită din perspectiva lumii contemporane. În acest text se simte nu doar influența lui Platon și Aristotel, ci și efortul personal al lui Al-Farabi de a construi o viziune coerentă asupra vieții în comunitate.
Un alt aspect care mă atrage este contribuția sa la teoria muzicii. „Cartea marii muzici” dezvăluie o abordare riguroasă, aproape matematică, a sunetului și armoniei, în care filosofia, știința și arta se întâlnesc natural.
Mi se pare fascinant cum, într-o epocă în care disciplinele nu erau încă strict separate, Al-Farabi reușea să le integreze într-un sistem de gândire unitar.
Privindu-l astfel, Al-Farabi nu este pentru mine doar un nume din manuale sau din istoria filosofiei, ci un exemplu de spirit deschis, curios și profund. Opera sa îmi amintește constant că marile idei se nasc din dialog, traducere și continuitate, iar adevărata cunoaștere nu aparține unei singure culturi, ci circulă liber, dintr-o lume în alta.
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)

















